Veaceslav Negruta: Buna intrebare: unde sunt bani?

Economistul Veaceslav Negruta considera ca ignoranta de care a dat dovada conducerea comunista de la Chisinau a impins R. Moldova intr-o profunda criza economica. Alte dezvaluiri – in interviul acordat pentru TIMPUL.

 

 

– Dle Negruta, dupa 5 aprilie, R. Moldova s-a trezit subit afectata categoric de criza economica, care vorba presedintelui in exercitiu Voronin, „ne inadusa” deja. Cand si din ce ne-am ales noi cu criza in casa?

 

– Acum un an, am facut o declaratie publica prin care am spus ca RM va fi afectata sever de criza financiara globala, dar care la noi se va manifesta printr-o criza economica de proportii, am atentionat asupra efectelor si am spus care va fi logica si care vor fi sectoarele ce vor fi lovite de criza. Atunci, guvernarea a spus ca toti cei care fac astfel de declaratii sunt niste provocatori si urmaresc scopul de a destabiliza situatia. Din pacate, chiar si acea idee a economistilor independenti de a crea un Comitet National Anticriza a fost tratata cu dispret. Si iata ca acum, dupa 5 aprilie, si guvernarea spune ca este criza si ca tot ce se intampla in Moldova este rezultatul unei crize. Dar unde au fost dansii pe intreg parcursul anului 2008, atunci cand trebuia sa fie luate niste masuri drastice care sa amortizeze eventualele efecte? Acum e simplu: dupa alegerile din 5 aprilie sa dai vina pe aceasta criza. Au mers in campania electorala cu fel de fel de declaratii populiste si pur politice – majorari de salariu, suplimente etc. fara acoperire bugetara; au finantat diferite proiecte absurde si neargumentate din punct de vedere economic. S-a cheltuit banul public si acum spun ca au haznaua goala. Vreau sa va spun ca situatia este mut mai trista decat declara si presedintele. Avem, practic, stagnare in constructii, transportul de marfuri si pasageri, industria usoara si alimentara. Toti acei care lucrau pentru export, inclusiv producatorii de vinuri, si-au stopat activitatea. Totul este cazut la nivel de 30-40 la suta din volumele perioadei similare a anului trecut.

– Dle Negruta, de ce s-a pomenit guvernul dupa alegeri cu haznaua goala? Unde sunt banii?

– Buna intrebare: unde sunt bani? Pe pagina oficiala a Ministerului Finantelor vom observa ca, incepand cu luna decembrie 2008 si toata perioada anului 2009, nu exista nicio informati referitor la executarea bugetului. Apare o suspiciune ca se intampla ceva rau si avem informatii sigure ca veniturile la buget sunt mult mai mici decat in perioada respectiva a anului precedent. Conform unor date neoficiale, veniturile la bugetul de stat au scazut cu peste 15-20 la suta. Pe de alta parte, cheltuielile bugetare, in primele luni ale anului 2009, au crescut, ceea ce a contribuit la crearea unui deficit bugetar de un miliard de lei. Este o suma enorma daca luam in calcul ca deficitul bugetar total, planificat pentru anul curent, este in jurul a 500 de milioane. La unele pozitii de cheltuieli bugetare suma anuala a fost spulberata in trei-patru luni.

– Partidul Comunistilor a cheltuit un miliard de lei din banii statului pentru a-si face campanie electorala?

– Avem toate motivele de a afirma ca banii publici au fost folositi de comunistii in campania lor electorala.

– Si acum ce urmeaza? Guvernul, din cate am inteles, va purcede la noi cheltuieli – 700 de milioane, anuntate de Voronin, pentru reparatii la parlament si presedintie. De unde vor fi luate aceste 700 de milioane daca nu s-a facut nici o rectificare la buget?

– Acum se incearca de a spune prin mijloacele mass-media ca, chipurile, reparatia acestor cladiri va afecta mai multe categorii de populatie. Eu vreau sa va spun ca, incepand cu luna octombrie anul trecut si pana in prezent, agentii economici care trebuie sa beneficieze de restituirea TVA, platita la export de bunuri si servicii, nu au primit nimic de la guvern. Sumele respective se ridica la peste 800 de milioane de lei. Adica, agentii economici, la modul cel mai direct, crediteaza guvernul cu 800 de milioane de lei. Banii acestia sunt scosi din circuitul economic si guvernul ii foloseste in modul cel mai obraznic. De aceea, atunci cand ni se spune ca la reparatia acestor doua cladiri vor fi luati bani din salarii, burse si pensii, nu este corect.
 

– Ministrul Finantelor a trimis o circulara prin care primariile sunt obligate sa micsoreze cu 20% cheltuielile pentru salarii si sfera sociala. Ministrul motiveaza reducerile prin criza care a afectat RM. Cat de legala este aceasta circulara?

– Aceasta circulara, semnata de Mariana Durlesteanu, ministrul Finantelor, este una ilegala. Or, Durlesteanu avea dreptul sa emita o astfel de circulara doar dupa amendarea Legii bugetului. Pentru ca in anexa 13 la bugetul de stat sunt repartizate sumele necesare bugetelor locale. Ulterior, bugetele locale au fost aprobate de consiliile locale. Este vorba totusi de autonomia locala. Sa le ceri organelor locale sa optimizeze sau sa reduca cheltuielile nu are nicio acoperire legala. Este o depasire a atributiilor de serviciu din partea ministrului Finantelor. Circulara nu cade nici sub incidenta art. 40 din Legea cu privire la sistemul bugetar si procesul bugetar.
Este evident ca reducerea de 20% a transferurilor de la bugetul de stat spre bugetele locale inseamna si reducere de salarii, deoarece bugetele locale in proportie de 90% constau din cheltuieli legate de fondul de salarizare. De acea atunci cand Durlesteanu spune ca salariile nu vor fi afectate, ci doar primele, oricum venitul disponibil va fi mai mic pentru fiecare angajat in parte.

– Care sunt alte consecinte ale crizei, ori avem deja semnale ca, de la 1 iunie, se vor inchide pentru trei luni gradinitele de copii, ca este in crestere numarul firmelor care isi restrang activitatea?

– La moment, s-au cristalizat aspectele economice ale crizei care bantuie in RM. Avem reducerea cu 30% a volumului de remitente, iar economia, in proportie de 50%, este dependenta de aceste remitente. Evident ca avem si consum mai mic – sunt acumulati mai putini bani din TVA si accize la bugetul de stat, iar aceste doua capitole constituie 70% din acumularile bugetare. Avem reduceri la exporturi, avem reduceri de salarii si de personal. Conform unor estimari, rata oficiala a somajului va creste de la cele 5% de la sfarsitul anului trecut pana la 11-12% spre sfarsitul anului curent. Acesta este aspectul economic.
Acum incepe fata urmatoare, insotita de destabilizari in sistemul financiar-bancar al RM. Deja avem cateva banci comerciale care se confrunta cu o acuta lipsa de lichiditati.

– Adica nu mai au bani pentru a restitui integral toate depunerile clientilor…

– Da. Din sursele noastre, Banca Nationala incearca sa sustina cu bani aceste doua-trei banci comerciale.

– Dar este legal?

– De fapt, nu a fost anuntat oficial un program de sustinere, asa cum s-a facut in alte tari. Banca Nationala, insa, pompeaza lichiditati pentru a sustine aceste banci. Ar fi bine ca societatea sa cunoasca daca nu cumva are loc o spalare de bani.

-FMI a avertizat ca, spre sfarsitul anului, BN si-ar putea epuiza rezervele valutare si ca, in 2009, vom avea o diminuare a cresterii economice cu 5%. Ce ar insemna acest lucru?

– Imi pare stranie pozitia reprezentantului FMI in RM. Anul trecut dl Johan Mathisen afirma ca RM nu va fi lovita de criza, sau va fi afectata mai putin decat alte economii. Iata ca a gresit dl Mathisen si este stranie tacerea lui in perioada ianuarie-aprilie…

– Ianuarie-aprilie, cand au fost tocati banii publici…

– Cand banii publici s-au dus pe apa sambetei. Si iata ca, dupa alegeri, iese reprezentantul FMI si vorbeste despre criza in Moldova, despre necesitatea de a revizui ritmurile de crestere, de a reduce cheltuielile bugetare. Dar unde a fost pana acum dl Mathisen?
Noi am atentionat asupra tacticii gresite a BM de a sustine din rezervele valutare stabilitatea aparenta a leului. S-au cheltuit deja aproape 600 de milioane de dolari.

– Pedagogul sau medicul, carora in alegeri le-a fost promisa majorarea salariului, acum se vor trezi cu un salariu mai mic cu 20%?

– S-ar putea ca omul, care a fost credul si i-a votat pe comunisti, sa primeasca mai putin decat a primit pana la alegeri.

– Dle Negruta, unde sunt banii de la privatizarile din anul trecut, ridicare in slavi de ministrul Economiei, Igor Dodon?

– Cred ca Dodon ar trebui sa dea un raspuns nu numai la intrebarea despre banii de la privatizarile grabite de la sfarsitul lui 2008, dar si despre banii de la asa-numita legalizare a capitalului si amnistia fiscala. Deoarece in 2007, cand Voronin a lansat asa-numita initiativa de liberalizare, ea a lipsit bugetul de vreo patru miliarde de lei prin iertarea datoriilor, bani care acum ar fi putut servi drept mijloc de amortizare pentru efectele crizei. Din legalizarea capitalului, in loc de miliardele promise de Dodon, au venit vreo 30-40 milioane de lei. La fel si cu privatizarile. S-au facut multe chestii aiurea si cred ca va veni momentul cand Dodon ne va spune unde sunt, de fapt, banii. Or, noi avem informatii ca o parte din venitul unor intreprinderi de stat, in loc sa fie transferata la bugetul de stat, a fost folosita la crearea altor companii, desi legea interzice acest lucru. Un exemplu este compania de asigurari „Moldasig”, care a fost creata de Banca de Economii (cu capital majoritar de stat), IS „Cale Ferata” si IS „Posta Moldovei”. Aceasta companie, creata si umflata artificial, in care au fost obligati sa-si asigure proprietatile toti agentii economici ai statului, a fost, chipurile, cedata investitorului strain „Posgosstrah” cu conturi in Cipru, in zona off-shore. Dar daca a fost cedata compania, unde-s banii? Sumele respective nu au intrat in bugetul statului.

– La ce ar trebui sa se astepte cetatenii RM pe parcursul acestei veri?

– Suntem in plina criza, iar perioada cea mai grea abia urmeaza.