Zece motive pentru a nu-l crede pe Lupu

Desi urca vertiginos in sondaje, pentru multa lume Marian Lupu ramane un personaj ce nu inspira incredere. Personal, as avea cel putin zece motive ca sa nu-l cred pe Lupu. Unul, bunaoara, ar fi faptul ca discursul proaspatului evadat din PCRM e plin de contradictii, peste care el insa trece cu usurinta. Dar sa le luam pe rand si sa vedem care dintre argumentele lui Lupu sunt vulnerabile si de ce anume.

1. Marian Lupu insista ca a fost curtat de mai multe partide, inclusiv de dreapta, dar a refuzat ofertele, deoarece propunerile se refereau doar la propria sa persoana, nu si la echipa cu care venea. Apoi, Lupu justifica aderarea sa la PD prin faptul ca are „valori si principii eminamente de stanga”. E firesc sa-l intrebam: ce fel de negocieri despre venirea sa la un partid de dreapta poate avea un politician cu vederi „eminamente de stanga”?

2. In discursul sau despre necesitatea opririi razboiului politic, Lupu se refera la extremele de stanga si de dreapta. Totodata, el declara ca dupa alegeri nu va coaliza cu PCRM. Daca e asa, rezulta ca va coaliza cu „extrema dreapta”?

3. Lupu vorbeste, ca si comunistii, despre integrarea europeana si, concomitent, despre necesitatea aprofundarii relatiilor cu CSI. Cei mai importanti experti europeni si autohtoni au demonstrat ca aceste orientari strategice sunt incompatibile, iar insistarea pe dimensiunea CSI nu inseamna decat aceeasi mimare a politicii de integrare in UE, pe care o fac comunistii.

4. Intrebat frontal ce limba vorbim, Lupu face o teorie intreaga prin care staruie asupra pastrarii falsului glotonim de „limba moldoveneasca”, pe motiv ca o buna parte a populatiei crede astfel. Daca pornesti de la aceasta premisa, poti spune ca, bunaoara, exista o parte a populatiei care crede ca planeta Pamant se sprijina pe trei balene… Insa aceasta idee nu e neaparat sa fie consfintita in Constitutia RM.

5. Marian Lupu considera ca trebuiau pastrate, in mod administrativ, gospodariile colective pentru o mai buna gestionare a agriculturii. Dar ce facem cu dreptul constitutional al cetateanului la proprietatea privata, care presupune si dreptul de separare de colectivele agricole? Sau rationamentul economic e mai presus decat asigurarea dreptului constitutional? Si asta spune un fost presedinte de parlament?!

6. Proaspatul lider al PD se pronunta cu nonsalanta pentru alegerea sefului statului de catre tot poporul. Si nici nu-si aminteste ca vara trecuta Partidul Liberal Democrat din Moldova a initiat colectarea semnaturilor in favoarea desfasurarii unui referendum constitutional exact la acest subiect. Comisia Electorala Centrala s-a folosit insa de o contradictie in legislatie, care prevedea doua norme pentru numarul necesar de semnaturi in sprijinul referendumului – 200.000 pe tara si nu mai putin de 20.000 din fiecare unitate teritorial-administrativa. Aceasta prevedere era valabila pe cand RM avea judete, iar comunistii, revenind la raioane, au „uitat” s-o ajusteze. Era de datoria lui Lupu sa intervina pentru a inlatura lacuna, dar el a utilizat aceasta contradictie cu o bucurie rautacioasa, pentru a bloca referendumul.

7. In parlament Marian Lupu a avut un vicepresedinte ce a folosit din plin resursele administrative pentru a se rafui cu Opozitia, insa el nu l-a descurajat in niciun fel pe Iurie Rosca sa se ocupe de hartuirea lui Filat, Urecheanu s.a. Mai mult, in baza interpelarilor lui Rosca erau purtati pe la Politie si Procuratura mii de membri ai PLDM, iar pe numele lui Filat si Urecheanu au fost intentate dosare penale. De asemenea, Lupu n-a dat curs niciunei interpelari ce viza actiunile ilegale ale lui Rosca. Astfel, el a devenit complice direct la toate faradelegile capului pepecedist.

8. Legislativul RM are suficiente parghii de control asupra institutiilor ale caror sefi (sau si membrii) sunt numiti de parlament. Spicherul Lupu n-a intreprins nimic pentru a cere respectarea legilor de catre Procuratura Generala, SIS, Curtea de Conturi, Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Or, de aceste institutii ce se raporteaza la parlament a depins in mare masura democratizarea societatii noastre.

9. Pe langa creatia legislativa, parlamentul mai are o functie importanta: cea de control asupra respectarii legislatiei. Prin realizarea controlului parlamentar Lupu a putut mentine institutiile statului in albia legalitatii. A putut, dar n-a dorit s-o faca.

10. In ultimii ani, parlamentul a functionat ca o masina de vot a lui Voronin. N-a fost respinsa nicio initiativa a lui Voronin, dar nici dezbateri democratice n-au avut loc. N-au dorit-o nici coalitia ros-oranj, nici seful parlamentului, Marian Lupu.

Evident, fiecare dintre noi poarta o parte de vina pentru faptul ca Voronin a uzurpat puterea in stat si pentru dezastrul in care ne aflam astazi. Unul a putut sa nu voteze asa cum a votat, altul a trebuit sa nu execute ordine ilegale, al treilea – sa protesteze mai mult… Marian Lupu a avut parghii reale ca sa opreasca alunecarea tarii spre dictatura. Dar n-a facut-o, continuand sa beneficieze de confortul unei pozitii-cheie in stat si de sprijinul unei majoritati docile. Astazi, el vrea sa opreasca „razboiul politic” – adica lupta cu Voronin – si eticheteaza partidele de opozitie ca extremiste. Intrebat de ce n-a parasit PCRM intr-un moment crucial – atunci cand se vota un candidat comunist la presedintie – Lupu a afirmat ca el este omul echipei si nu putea face un asemenea gest. Comportamentul si logica argumentelor lui confirma ca el ramane omul echipei. Marea ingrijorare e ca poate fi vorba de aceeasi echipa.

Iurie Chiorescu,
magistru in stiinte politice