10 state, printre care și România, cer de la UE o implicare mai ACTIVĂ în gestionare conflictelor înghețate din zona Mării Negre

România cere în mod oficial Uniunii Europene să devină mai activă în gestionarea conflictelor din zona Mării Negre, potrivit unui comunicat al MAE. Astfel, ministrul afacerilor externe de la București, Bogdan Aurescu a adresat azi Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, o scrisoare în acest sens, transmite g4media.ro.

Potrivit sursei citate, unul dintre aceste conflicte este cel din Transnistria, zona separatistă din Republica Moldova unde Moscova staționează trupe sub pretextul menținerii păcii. Din cauza situației din Transnistria, Republica Moldova nu poate emite pretenții pentru aderarea la NATO și UE, structuri care nu permit apartenența unor state cu conflicte teritoriale nerezolvate.

Scrisoarea, co-semnată de omologii săi, miniștrii afacerilor externe din 10 state membre UE (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia), propune introducerea, ca punct distinct pe agenda unei viitoare reuniuni a Consiliului Afaceri Externe a miniștrilor de externe europeni, a unei discuții aprofundate cu privire la rolul UE în soluționarea conflictelor prelungite/înghețate din Vecinătatea sa Estică / regiunea Mării Negre.

Scrisoarea vine după discuțiile dintre Aurescu și omologii europeani despre ”provocările reprezentate de persistența unui arc de instabilitate în vecinătatea imediată a UE, în regiunea Mării Negre, generat de existența unui lanț de conflicte prelungite, aflate fie în formă activă sau așa-zis „înghețate”, cu efecte negative directe asupra stabilității și securității regionale și a Europei în general, precum și asupra perspectivelor de dezvoltare ale societăților și prosperității cetățenilor din regiunile respective.

Scrisoarea, inițiată de ministrul român al afacerilor externe, pune accentul pe necesitatea ca UE să acorde o atenție sporită soluționării pașnice și durabile a conflictelor prelungite din vecinătate, printr-o angajare mai activă și vizibilă în sprijinul eforturilor de reglementare derulate în cooperare cu alți parteneri internaționali, în cadrul formatelor multilaterale abilitate, aceasta fiind o precondiție pentru o voce puternică și credibilă a UE pe scena internațională.

Co-semnatarii scrisorii arată că discuția miniștrilor de externe din UE ar trebui să vizeze mai cu seamă ”instrumentele și posibilitățile de punere în aplicare de o manieră integrată a formatelor și instrumentelor disponibile, astfel încât Uniunea Europeană să fie capabilă să ofere un răspuns mai eficient obiectivelor sale de promovare a păcii, stabilității și prosperității în vecinătatea imediată”.