Istorie

6 august 1917 – A început Bătălia de la Mărășești între armatele României și Germaniei

Bătălia de la Mărășești (6-16 august 1917) a fost cea mai importantă operațiune militară desfășurată de Armata Română în timpul Primului Război Mondial. A fost o operațiune complexă, de apărare și menținere a liniei frontului punctată cu numeroase riposte ofensive din partea românilor, în condițiile în care armata rusă era în plină disoluție revoluționară. Generalul german Curt von Morgen, comandantul Corpului I de Rezerva, consemna în memoriile sale: “Rezistența dușmanului, în special a românilor, a fost neobișnuit de dârză și s-a manifestat prin 61 de contraatacuri … în decursul celor 14 zile de luptă. Ele au condus mai ales la lupta cu baioneta.”

Curt von Morgen (n. 1 noiembrie 1858, Nysa, Prusia – d. 15 februarie 1928, Lübeck) unul dintre generalii armatei Germaniei din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcțiile de comandant al Corpului I Rezervă și Corpului XIV Rezervă. A îndeplinit funcția de comandant al Corpului I Rezervă în campania acestuia din România, din anii 1916-1917.

În inima românilor, această bătălie are un loc special datorită eroismului de care au dat dovadă ostașii români și a faptelor de arme ale sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, căpitanului Grigore Ignat, generalului Eremia Grigorescu, dar mai ales datorită legendarei expresii Pe aici nu se trece!.

Ecaterina Teodoroiu (născută Cătălina Vasile Toderoiu la 14 ianuarie 1894, Vădeni, astăzi cartier în componența municipiului Târgu-Jiu, România – d. 22 august 1917 lângă Panciu, România) cercetașă și participantă la Primul Război Mondial, unde a murit la sfârșitul bătăliei de la Mărășești luptând în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române.

Eremia-Teofil Grigorescu (n. 28 noiembrie 1863, Golășei, lângă Târgu Bujor, în prezent cartier al acestui oraș – d. 19 iulie 1919, București) unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.

Planificarea germană a denumit operațiunea “Bătălia de străpungere de pe Putna și Șușița”, făcând parte din complexul strategic de rupere a frontului Moldovei împreună cu Bătălia de la Oituz (a treia bătălie de la Oituz) din 8-22 august 1917. Germanii și austro-ungarii au plasat în dreptul localității Mărășești o forță de lovire de 12 divizii cu peste 1100 tunuri – una dintre cele mai mari densități artileristice. Începută ca o bătălie de urmărire a forțelor rusești – care nu mai doreau să lupte, bătălia s-a transformat treptat într-o încercare foarte costisitoare de “a sfărâma armata română din Moldova”, după cum chiar mareșalul Hindenburg, șeful Marelui Stat Major german, afirma. Cotidianul “Times” scria că “Apărarea frontului la Mărășești a fost cea mai strălucită faptă de arme săvârșită vreodată de români …” .

Cronologie

  • 6 august: Atacul artileriei germane (conduse de generalul Curt von Morgen); divizia 5, condusă de generalul Eremia Grigorescu contraatacă și rezistă pe pozițiile din zona satului Doaga.
  • 7 august: Trupele germane reiau atacul, iar românii trec la contraatacul la baionetă (luptă corp la corp). Unitățile române părăsesc satul Doaga și se retrag la marginea pădurii Prisaca, unde organizează o nouă apărare.
  • 8 august: Generalul Johannes von Eben schimbă sectorul de atac, pe frontul apărat de trupele ruse aliate, care se retrag mai spre nord, având un regiment anihilat.
  • 9 august: Germanii atacă mai intens, dar suferă pierderi ca urmare a acțiunii unității de artilerie româno-ruse de pe malul estic al Siretului.

Puteţi urmări ştirile Timpul.md şi pe Facebook!


1 comentariu

  1. Acum ne ataca mancurtii si cleptocratii din toate partile si de toate limbile ! Sunt bine organizati !

Dă-i un răspuns lui Vitelul de Aur Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată.