Bătălia de la Mărășești (6-16 august 1917) a fost cea mai importantă operațiune militară desfășurată de Armata Română în timpul Primului Război Mondial. A fost o operațiune complexă, de apărare și menținere a liniei frontului punctată cu numeroase riposte ofensive din partea românilor, în condițiile în care armata rusă era în plină disoluție revoluționară. Generalul german Curt von Morgen, comandantul Corpului I de Rezerva, consemna în memoriile sale: “Rezistența dușmanului, în special a românilor, a fost neobișnuit de dârză și s-a manifestat prin 61 de contraatacuri … în decursul celor 14 zile de luptă. Ele au condus mai ales la lupta cu baioneta.”
Curt von Morgen (n. 1 noiembrie 1858, Nysa, Prusia – d. 15 februarie 1928, Lübeck) unul dintre generalii armatei Germaniei din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcțiile de comandant al Corpului I Rezervă și Corpului XIV Rezervă. A îndeplinit funcția de comandant al Corpului I Rezervă în campania acestuia din România, din anii 1916-1917.
În inima românilor, această bătălie are un loc special datorită eroismului de care au dat dovadă ostașii români și a faptelor de arme ale sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, căpitanului Grigore Ignat, generalului Eremia Grigorescu, dar mai ales datorită legendarei expresii Pe aici nu se trece!.
Ecaterina Teodoroiu (născută Cătălina Vasile Toderoiu la 14 ianuarie 1894, Vădeni, astăzi cartier în componența municipiului Târgu-Jiu, România – d. 22 august 1917 lângă Panciu, România) cercetașă și participantă la Primul Război Mondial, unde a murit la sfârșitul bătăliei de la Mărășești luptând în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române.
Eremia-Teofil Grigorescu (n. 28 noiembrie 1863, Golășei, lângă Târgu Bujor, în prezent cartier al acestui oraș – d. 19 iulie 1919, București) unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.
Planificarea germană a denumit operațiunea “Bătălia de străpungere de pe Putna și Șușița”, făcând parte din complexul strategic de rupere a frontului Moldovei împreună cu Bătălia de la Oituz (a treia bătălie de la Oituz) din 8-22 august 1917. Germanii și austro-ungarii au plasat în dreptul localității Mărășești o forță de lovire de 12 divizii cu peste 1100 tunuri – una dintre cele mai mari densități artileristice. Începută ca o bătălie de urmărire a forțelor rusești – care nu mai doreau să lupte, bătălia s-a transformat treptat într-o încercare foarte costisitoare de “a sfărâma armata română din Moldova”, după cum chiar mareșalul Hindenburg, șeful Marelui Stat Major german, afirma. Cotidianul “Times” scria că “Apărarea frontului la Mărășești a fost cea mai strălucită faptă de arme săvârșită vreodată de români …” .
Cronologie
- 6 august: Atacul artileriei germane (conduse de generalul Curt von Morgen); divizia 5, condusă de generalul Eremia Grigorescu contraatacă și rezistă pe pozițiile din zona satului Doaga.
- 7 august: Trupele germane reiau atacul, iar românii trec la contraatacul la baionetă (luptă corp la corp). Unitățile române părăsesc satul Doaga și se retrag la marginea pădurii Prisaca, unde organizează o nouă apărare.
- 8 august: Generalul Johannes von Eben schimbă sectorul de atac, pe frontul apărat de trupele ruse aliate, care se retrag mai spre nord, având un regiment anihilat.
- 9 august: Germanii atacă mai intens, dar suferă pierderi ca urmare a acțiunii unității de artilerie româno-ruse de pe malul estic al Siretului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
Acum ne ataca mancurtii si cleptocratii din toate partile si de toate limbile ! Sunt bine organizati !
youtube.com/watch?v=NxSr3kv2-zY
Glorie Eterna Eroilor!
mihailandrei.wordpress.com/2022/08/06/batalia-de-la-marasesti-si-tradarea-rusilor/
Ofensiva începe în ziua de 24 Iulie prin atacul dat de-a lungul Siretului pe frontul apărat de Divizia 34 rusă, care avea înţelegere scrisă cu Germanii de a nu mai lupta. Frontul rus este rupt din prima zi şi divizia rusă fuge în dezordine. În ziua de 6 August, un ultim efort disperat este făcut de Germani pentru a pătrunde frontul român în regiunea Mărăşeştilor. Dar contraatacul dat de Divizia 13, la care se asociază aripa stângă a Diviziei 10, nu numai că restabileşte situaţia, dar provoacă o retragere dezordonată a inamicului ( … )
În acest timp soldaţii ruşi de pe frontul român, ţineau întruniri publice şi răspândeau manifeste, îndemând armata şi populaţia română la revoluţie şi la acte de violentă contra autorităţilor. Unităţile ruse părăsesc frontul român, aruncând armele, jefuind în drum populaţia şi depozitele, ameninţând cu rastunarea ordinii de stat în România.
Dar asupra soldatului român nu au efect nici instigările revoluţionare şi nici propaganda germană. El şi a păstrat neştirbită disciplina morală şi încrederea în victoria finală. Ţinând piept inamicului de pe front, a luptat şi dezarmat în acelaşi timp unităţile ruse care în timpul retragerii terorizau şi jefuiau Moldova şi Basarabia.
Un aspect mai putin cunoscut din vremea primului razboi mondial
mihailandrei.wordpress.com/2022/08/11/umbre-nemtesti/
Unele mijloace de luptă folosite de inamici depășesc orice imaginație. La clorul și sulful din gazele asfixiante, au adăugat otravă și bacterii ale bolilor contagioase. Pentru a otrăvi populația civilă, în special copiii, inamicii aruncau dulciuri și jucării otrăvite din avioanele lor, sau erau răspândite în secret de agenții lor. Tentative de acest fel sunt semnalate peste tot pe unde au mers.
Popaganda jegoasa ! Bataliile astea erau pe timpul cand eram egalii Germaniei, nu acum, cand suntem la ani lumina de ei ! Si nici atunci nu am fost in stare sa ne luam ce era al nostru, toate teritoriile. Daca atunci rezolvam problema teritoriilor, azi nu mai vorbeam de Rep. Moldova, nici de Cernauti, nici de Bugeac. Am fost varza-varza mereu, acesta-i adevarul. Acum ne cacam pe noi cum a fost la 917; tot cu chilotii in vine, de aceea suntem acum in tari separate, de prosy ce suntem si am fost. Ciuca batailor si batjocora la austrieci, nemti si oricare au vrut sa ne umileasca. Concluzia o trageti voi.