O confirmă şi rezultatele alegerilor parlamentare de duminică, care ne-au arătat cum blocul ACUM a înlocuit o opoziţie parlamentară sleită de puteri şi aflată la un minim istoric al popularităţii (PL și PLDM). În continuare, după ce se va împărţi în două fracţiuni – PPDA şi PAS, această nouă opoziție va controla un sfert din totalul mandatelor de deputat, adică 26 la număr.
Liberalii și liberal-democrații părăsesc Parlamentul după un deceniu. O altă formaţiune care dispare din prim-planul politicii autohtone este Partidul Comuniştilor. După fix 21 de ani de când dispun de prezenţă parlamentară neîntreruptă şi aproape zece ani de când se află în opoziţie, comuniștii au acumulat numai 3,75% din voturi şi nu au reuşit să câştige în nici o circumscripţie uninominală.
La prima vedere, aceste rezultate s-ar părea că demonstrează o schimbare istorică, o cotitură în viaţa noastră politică. Câteva partide care s-au aflat la vremea lor și la putere, și în opoziție, au fost date la o parte prin votul cetăţenilor și în locul lor au venit altele noi. Însă, prin legăturile și trecutul lor, mulţi oameni-cheie din noile partide de opoziţie au deja o experienţă politică sau au lucrat cu şi pentru guvernările din trecut. Cât despre PDM, aceştia continuă tradiţia politică a anilor ’90, cu rădăcini în partidul agrarienilor. PSRM provine şi el din anii ’90, având o garnitură schimbată de politicieni, după ce foştii conducători ai formațiunii s-au plâns că Dodon le-a furat, de fapt, partidul. Însă, ideologic vorbind, socialiștii continuă să ocupe nişa nostalgic sovietică şi prorusă. Chiar şi Partidul „Şor”, la prima vedere unul nou, este realmente vechea formaţiune imperialistă rusească „Ravnopravie”, condusă în trecut de şovinul Klimenko. Astfel, partida prorusă va fi reprezentată în noul parlament de vreo 40 de deputaţi, dintre care cei ai lui Şor s-ar putea să fie nevoiţi să voteze după cum le va ordona Plahotniuc, care-l ţine de căpăstru pe primarul de Orhei prin mai multe dosare penale.
Partidul Democrat dispune de 30 de deputaţi, ceea ce reprezintă o creştere faţă de scrutinul precedent, când a trimis în parlament doar 19 oameni. Observatorii politici dau şanse minore unei eventuale coalizări a PDM cu PSRM sau cu ACUM, indicând asupra capacităţii partidului de a-şi crea o majoritate parlamentară prin detaşarea de la PSRM a 10-11 deputaţi, pe lângă cei zece de la Şor, plus trei independenţi, pe care i-ar putea atrage de partea sa. Faptul că instituţiile de forţă ale statului vor lucra, la fel ca în 2016, în beneficiul PDM, îi va asigura lui Plahotniuc o nouă majoritate, mult mai solidă, de această dată, dar și mai legitimă, din moment ce democrații au fost votați masiv, chiar dacă au ieşit doar pe locul trei la votul proporţional.
Există anumite sforţări în aceste zile de a pune presiune pe liderii partidelor din blocul ACUM, ca aceştia să constituie o aşa-zisă „alianţă situativă” cu PSRM, cu scopul de a schimba șefii instituţiilor statului, înlăturând de acolo oamenii lui Plahotniuc. Momentan, liderii ACUM resping cu vehemenţă o asemenea posibilitate, ceea ce este normal, având în vedere faptul că ei riscă să repete situaţia lui Iurie Roşca după 4 aprilie 2005 şi a lui Mihai Ghimpu după 20 ianuarie 2016. Adică, să coboare de la 26%, acumulate acum, la 1% la următoarele parlamentare. Acest lucru este foarte posibil, pentru că, în cea mai mare parte, electoratul ACUM este cel care a susţinut cândva PPCD şi apoi PL, şi care taxează dur partidele care se aliază cu stânga prorusă sau cu PDM, creându-le senzaţia că au fost trădaţi.
În schimb, PAS şi PPDA au şansa de a se constitui într-o opoziţie redutabilă în Parlament, care va expune ilegalităţile guvernării, va lucra cu cetăţenii, îi va informa și le va reprezenta doleanţele în Legislativ. Această mișcare, fără îndoială, va avea consecinţe pozitive pentru aceste două partide la următoarele alegeri parlamentare.
