Autoritățile au oferit Asociației „Lăutarii” un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i-au mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.
În cele din urmă, ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ. Iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor.
„Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. […] Și ce credeți că a făcut [Nicolae] Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente…”
Aceste acuzații au venit în adresa conducătorului renumitei orchestre de muzică populară „Lăutarii” la scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare. Acuzațiile au venit din partea unui fost deputat român care o perioadă s-a ascuns la Chișinău de oamenii legii de peste Prut, unde avea de executat o condamnare pentru trafic de influență și spălare de bani.
În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1.500 de metri pătrați.
La acel moment, construcția valora la preț de piață 1.2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Suma concurează practic cu întreg bugetul Fondului Național al Culturii pentru anului 2024 și nu am reușit s-o identificăm în rapoartele financiare ale asociației depuse la Biroul Național de Statistică. Iar cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.
Maestrul, în incompatibilitate de funcție?
Nicolae Botgros este cunoscut ca dirijor al Orchestrei Naționale de Muzică Populară „Lăutarii” din cadrul Instituției Publice „Moldova-Concert”, structură subordonată Ministerului Culturii. Botgros a condus Orchestra „Lăutarii” aproape 50 de ani. A renunțat la funcție anul trecut, preferând fotoliul de deputat din partea Partidului Acțiune și Solidaritate, formațiune aflată la guvernare pentru al doilea mandat consecutiv. PROPRIETĂȚILE MAESTRULUI (click)
Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.
Anterior el mai deținuse un teren de aproape cinci ari în centrul or. Chișinău, în preajma Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice. L-a obținut tot de la autoritățile locale și se apucase să construiască o casă. N-a dusă până la capăt și, în 2004, a vândut-o unei companii de asigurări.
Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.
În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar, în prima sa declarație de avere pentru anul 2024 depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 de mii de euro.
Plecarea de la cârma „lăutarilor” a fost confirmată la începutul acestui an și de către Autoritatea Națională de Integritate (ANI), în urma unei sesizări în care se afirma că el ar deține concomitent funcția de deputat și cea de director artistic al orchestrei, lucru interzis de lege. „La caz, inspectorul a acumulat probe […] care […] nu a stabilit deținerea concomitentă a mandatului de deputat […] și a funcției de conducător artistic”, remarcă ANI într-un proces-verbal prin care a refuzat să inițieze un control în privința lui Botgros.
Doar că, la nici mai bine de patru luni de la preluarea fotoliului de deputat, maestrul nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o atâția ani – Asociaţia cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, ne asigură însuși maestrul.
Istoria terenului
Era 2007, când Asociaţia cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. La acel moment, președintele țării era Vladimir Voronin, iar premier – Vasile Tarlev. Cu ambii Botgros este acum coleg în Parlament, fiecare reprezentând formațiuni diferite.
Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere.
Pentru construcție, s-a mers pe un contract de societate civilă, semnat în 2016 cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.
Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public a mai apărut și „blocuri locative”, justificarea de bază – Centrul Internațional Folcloric „Lăutarii”, în general fiind băgată între paranteze.
În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului Tarlev – „în scopul promovării valorilor culturale”. Și-aici intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Pe 18 ianuarie 2019, cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.
Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.
Mai mult, el însuși s-a înscris independent în cursa parlamentară pe Circumscripția nr. 42, or. Cantemir. Dar, la câteva săptămâni de la decizia Guvernului Filip, Botgros și-a retras candidatura, în cele din urmă Circumscripția nr. 42 fiind câștigată de reprezentanta democraților.
Centrul folcloric, paravan pentru bloc locativ
Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex ia și o denumire pe măsură – Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.
La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă nivele. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume ea ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017. Adică acel centru folcloric care ar include o școala lăutărească, un studio de imprimări audio, o cramă-muzeu, precum și spații hoteliere.
Totuși o verificare rapidă arată că, în afară de denumire, complexul nu mai are absolut nicio tangență cu un eventual centru folcloric. Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1.500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros.
Reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului de societate civilă încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”.
Vânzare pe bandă rulantă
„Lăutarii” și-a înregistrat dreptul de proprietate provizoriu asupra blocului cu șase nivele în 2019, în baza Contractului de societate civilă încheiat cu Estate Invest Company. Dar nu s-a ținut de viitoarele proprietăți și le-a vândut pe bandă rulantă înainte de finalizarea lucrărilor de construcție. Pe majoritatea absolută într-o singură lună – ianuarie 2021.
În acea perioadă, partea „lăutarilor” din complexul Estate Art Residence valora la preț de piață peste 1.2 milioane de euro, echivalentul a circa 23 de milioane de lei. O astfel de cifră, fie măcar și aproximativă, nu se regăsește în rapoartele financiare pe care Asociația „Lăutarii” le-a depus la Biroul Național de Statistică.
Dar e adevărat că, exact în 2021, asociația a raportat un venit cu mult peste anii anteriori, cât și ulteriori – de puțin peste 11 milioane de lei. Suma reprezintă totuși mai puțin de jumătate din valoarea estimată a proprietăților vândute.
Unde sunt tinerele talente?
Pornind de la premisa că Guvernul democratului Pavel Filip a permis totuși „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”, am verificat beneficiarii blocului care i-a revenit asociației conduse de Botgros.
Însă la niciuna din cele 17 persoane care au tranzacționat cu Botgros nu am identificat vreo legătură cu „Lăutarii” sau măcar cu domeniul artelor. În schimb, am găsit măturători, consultanți, militari, contabili, manageri în construcții și directori de companii.
Pe de altă parte, doar patru apartamente și un spațiu comercial din blocul „lăutarilor” au rămas până în prezent în proprietatea primilor cumpărători. Restul le-au vândut, majoritatea dintre ei la mai puțin de un an de când le-au cumpărat.
Spre exemplu, cele mai multe proprietăți în blocul „lăutarilor” i-au revenit unei femei care lucrează contabilă la un producător vinicol. Ea a cumpărat patru apartamente cu o suprafață totală de aproape 210 metri pătrați într-o singură zi – 11 ianuarie 2021. Doar că nici ea nu s-a ținut de ele și, la rândul ei, le-a vândut. Inițial trei, apoi și pe al patrulea.
„Cu valuta era probleme [în acea perioadă], taman euro creștea și m-a sfătuit cineva să iau [apartamente]. Eu, ca tare, am cumpărat prin procură, că nici nu eram în țară, prin [agenție] imobiliară. Și le-am înstrăinat deodată, că nu aveam [bani] să le achit pe toate. Adică eu le-am dat [pe trei], ca să mă pot achita [cu unul], la care i-am făcut reparație. Mă gândeam poate să trăiască fiica, dar ei nu i-a plăcut”, explică femeia.
Iar după suprafața bunurilor cumpărate, lider s-a dovedit a fi directorul tehnic al unei companii deținute de Svetlana Dîrda, soția fostului deputat liberal. El a preluat în blocul „lăutarilor” un spațiu comercial de 275 de metri pătrați, precum și un apartament de 69 de metri pătrați. De altfel, în ultimii 10 ani, acesta a lucrat pentru mai multe companii controlate de familia Dîrda, inclusiv la Estate Invest Company, firma care a și construit complexul Estate Art Residence. Însă nici el nu s-a ținut de proprietățile din blocul „lăutarilor”. Le-a vândut pe ambele în aceeași zi din ianuarie 2023.
L-am sunat în repetate rânduri, dar acesta nu ne-a răspuns la apeluri, la fel cum nu a reacționat nici la mesajele expediate.
Când am încercat să discutăm și cu Nicolae Botgros la acest subiect, el a rugat să-i expediem întrebările în scris, „ca să vă răspund normal”. Dar, până la publicarea acestui text, așa și nu am primit răspuns la ele.
