Subvențiile oferite de stat, dar și exemplele altor țări îi motivează pe mai mulți producători autohtoni să treacă de la agricultura obișnuită la cea ecologică.

După cum menționează experții, pe durata întregului lanţ de obţinere a unui produs ecologic, operatorii trebuie să respecte regulile stabilite în legislaţia comunitară şi naţională. Ei trebuie să-şi supună activitatea unor vizite de inspecţie, realizate de organisme acreditate şi de certificare, în scopul controlului conformităţii cu prevederile legislaţiei în vigoare privind producţia ecologică.

95% din producția eco ajunge pe piața europeană

Iurie Senic, șeful serviciului producției ecologice și produse de origine din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), spune că produsele ecologice cel mai des întâlnite în R. Moldova sunt grâul, porumbul, soia sau floarea-soarelui.

„Direcția în care activez a fost fondată în 2003. Dacă în primul an de activitate am avut producție ecologică pe 200 ha de pământ, atunci în anul 2013 aveam circa 61 de mii de ha. Mai mult, acum 95 la sută din producție este exportată în state din Europa, precum Danemarca, Franța, Italia sau Germania”, afirmă Iurie Senic.

Cum obținem certificatul ecologic?

MAIA anunță că în R. Moldova sunt șase companii autorizate care au dreptul să elibereze certificate ecologice. Dintre acestea, două sunt autohtone, iar alte patru sunt internaționale, însă au filiale aici.

Reprezentanții unei companii autohtone de certificare spun că, pentru a obține un certificat, întâi de toate, producătorul trebuie să aibă un teren în proprietate sau să-l arendeze și un pachet de documente care variază în funcție de producție. Aceștia atenționează că din momentul depunerii cererii și până la obținerea producției ecologice pot trece de la doi la patru ani. Durează atât pentru că este nevoie de o perioadă de conversie, ceea ce înseamnă că pământul nu trebuie să conțină pesticide. Totodată, conducerea unei companii italiene din R. Moldova subliniază că producătorilor de aici le este foarte ușor să treacă la agricultura ecologică, din motiv că oamenii sunt săraci și n-au avut posibilitatea să cumpere pesticide sau diferite îngrășăminte chimice.

Specialiștii afirmă că datorită subvențiilor oferite de ministerul de profil pentru agricultura ecologică, producătorii sunt mai tentați să intre pe această filieră. La fel, ei atrag atenția consumatorilor că produsele ecologice nu arată obligatoriu foarte bine, dar, în schimb, sunt mai sănătoase.

Vor să cucerească piața europeană

Recent, compania agricolă „Agrostoc” a obținut certificatul ecologic pentru produse, precum grâu, porumb sau floarea- soarelui. Aceasta are în proprietate circa 10 mii de ha în toată țara. Reprezentanții întreprinderii spun că ideea au preluat-o de la niște parteneri germani și explică decizia luată prin faptul că, în ultima perioadă, producția obișnuită nu era competitivă pe piața externă.

Acum compania agricolă speră ca piața europeană să fie mai deschisă pentru a cumpăra producția lor și, suplimentar, se gândesc să-și vândă marfa cu circa 10 la sută mai mult.

Afaceri ecologice cu perspectivă de viitor

Victor Boișteanu, din localitatea Tohatin, a obținut anul trecut prima producție ecologică. Bărbatul a avut primele roșii, dar și castraveți ecologici și spune că producția este mai gustoasă decât cea obișnuită. „Am lângă casă nouă ari de pământ și peste tot cresc roșii și castraveți. Soția mea a fost în România și a văzut această practică, de aceea am decis să încercăm același lucru și la noi acasă. Din păcate, în țara noastră nu este nicio rețea care ar permite vânzarea producției ecologice pe piață. De aceea, anul trecut am fost nevoit să-mi vând marfa în mod obișnuit, pentru că pe oameni nu-i interesează atât de mult calitatea produselor, ci prețul”, concluzionează Boișteanu.

Recent și Anatol Ciobanu, din satul Alexandru Ioan Cuza, Cahul, a obținut certificatul ecologic pentru ferma sa de 200 de oi și 50 de capre. „Această practică am întâlnit-o pentru prima dată în Italia, ulterior am văzut-o și în România și-am decis să încerc același lucru și în R. Moldova. Primăria mi-a oferit 27 de ha de pășune unde pot să-mi pasc turma. După ce am obținut lapte și brânză ecologică le-am vândut la prețul produselor obișnuite. Însă îmi doresc ca în viitor să mă extind și sper să pot exporta o parte din producție în țările europene”, mărturisește Ciobanu.

Conform Regulamentului de utilizare a mărcii naţionale „Agricultura Ecologică – Republica Moldova”, prezența mărcii pe eticheta unui produs confirmă faptul că procesul de producţie este monitorizat de către organismele de inspecţie şi certificare. Acestea garantează că produsul obţinut corespunde exigenţelor şi principiilor agriculturii ecologice.