Mulţi experţi consideră că reforma sistemului electoral în Moldova nu are nicio perspectivă. De ce, în acest caz, a fost ridicată această problemă? L-am rugat să răspundă la această întrebare pe politicianul şi omul de stat cu multă experienţă Alexandru OLEINIC, ex-ministru al Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, într-un trecut recent – unul dintre conducătorii Alianţei „Moldova Noastră”.
– Problema „917 de zile fără preşedinte” s-a rezolvat, în sfârşit. Cum credeţi – se va ocupa acum Parlamentul de reforma sistemului electoral? Alegătorii încetează să mai aibă încredere în partide, pentru că nu mai poate fi vorba de responsabilitatea pentru promisiunile electorale, de aceea ideea alegerilor în circumscripţii uninominale poate cădea pe un teren propice şi favorabil. Însă prin ce ar fi mai bun acest sistem?
– Noi am avut de acum alegeri în baza sistemului circumscripţiilor uninominale pentru Parlamentul-90 şi vreau să amintesc faptul că acea componenţă a organului legislativ a fost destul de reprezentativă: la lucrările sale au participat trimişi ai regiunilor cu interese specifice, ceea ce, pentru statul nostru multietnic, a fost extrem de important. Desigur, a fost mult negativism, dar au fost şi motive obiective pentru aceasta. Cu toate acestea, atitudinea alegătorilor faţă de deputaţi era cu mult mai respectuoasă, pentru că Parlamentul activa mai productiv, chiar şi în condiţii de război. Au fost adoptate acte fundamentale serioase, care au pus baza statalităţii, dar, principalul, – Declaraţia de Independenţă şi Constituţia.
– În Transnistria erau atunci şase circumscripţii uninominale…
– Şi astăzi, prin sistemul alegerilor în circumscripţii uninominale, noi putem obţine reprezentarea Transnistriei în organul legislativ şi la nivelul puterii executive. Aceasta va fi una dintre principalele realizări ale reformei. Şi nu va trebui să ne gândim cum să reîntregim ţara. În afară de aceasta, în atare caz, alegerea preşedintelui cu 50 la sută din voturi va fi logică şi înţeleasă, deoarece reprezentarea poporului va fi mai evidentă într-un asemenea Parlament.
– În timpul Parlamentului-90 pe 380 de circumscripţii electorale au fost aleşi un număr egal de deputaţi. Ar avea sens să revenim la aceasta?
– Nu cred. Acum sunt 101 deputaţi – e suficient.
– De ce, însă, să nu fie aleşi toţi deputaţii pe circumscripţii uninominale?
– În ţară s-au consolidat partide ,care au o importanţă esenţială în democratizarea ţării şi nu le putem înlătura din procesul politic. Iată de ce e mai bine să creăm un sistem mixt electoral – 50/50, jumătate din deputaţi fiind aleşi pe liste de partid, iar jumătate – pe circumscripţii uninominale. După cum se ştie, politicienii exprimau intenţia revenirii la problema modificării Codului Electoral după alegea preşedintelui.
– Cum se poate face asta tehnic?
– Problema modificării Codului Electoral a fost de acum discutată în AIE, deşi nu se cunoaşte cu certitudine despre ce se spunea şi ce s-a propus concret. Reforma se poate face pe cale obişnuită, prevăzută prin procedura existentă: iniţiativa legislativă a fost deja depusă de primul vicespicher, ea urmează să fie examinată de fracţiuni şi comisii, după ce este supusă votului. Numărul circumscripţiilor uninominale în ţară trebuie să fie egal cu jumătate de mandate din Parlament. Totodată, alegătorul votează şi pentru un candidat concret pe circumscripţia sa uninominală, şi pentru lista unuia dintre partidele politice pe circumscripţia electorală uninominală naţională. În ansamblu, implementarea acestei reforme, desigur, nu este chestiune de o zi.
– În ce constau avantajele acestui sistem mixt?
– Votul pe circumscripţii uninominale este folosit pe larg în statele unde populaţia este neomogenă, cum ar fi, de exemplu, în Marea Britanie. Ţara noastră este mică, dar, totodată, sunt regiuni cu interesele lor – Nordul şi Sudul, locuri populate compact de găgăuzi şi bulgari şi aşa mai departe. Există comunităţi locale, ale căror interese, practic, nu sunt reprezentate în organul legislativ. Una dintre sarcinile principale este unirea etniilor şi reforma poate face acest lucru prin reprezentare în organul legislativ principal al ţării.
Desigur, lucrurile nu sunt atât de simple. Şi totuşi, şansele de a se respecta balanţa dintre interesele locale şi cele de interes naţional vor fi mai mari şi o parte semnificativă dintre deputaţi va obţine o cât de mică închipuire despre problemele care deranjează localităţile mai uitate de cei de la centru. Dar, principalul, alegătorul va putea lua în considerare nu numai apartenenţa la partid a celui care candidează pentru un mandat (sau lipsa acestei apartenenţe), programul său politic, dar şi va ţine cont de calităţile sale personale: capacitatea profesională, reputaţia, moralitatea.
– Vreţi să spuneţi că deputatul ales în circumscripţii uninominale va fi mai atractiv decât un deputat ales pe listă de partid?
– Va fi un om normal, care se va bucura de sprijin în zonă, el va avea merite reale în faţa societăţii, o istorie a sa, relativ bună, el nu se va asocia cu „istoria partidului” şi nici nu se va ascunde în spatele partidului. Ion Druţă are afirmaţii despre „măria sa lista”, pentru care votăm. Mandatul acordat graţie listei de partid este „un ascensor social” pentru oamenii care datorează totul partidelor, care îi poate propulsa fără să întrebe alegătorul. În plus, partidele de masă adeseori mizează nu pe oameni cunoscuţi, ci pe motive ideologico-politice. În acelaşi timp, în Moldova doctrinele partidelor sunt o convenţionalitate pură: de exemplu, partidele care se declară de stânga, avansează strategii legate de reducerea pachetului social al alegătorilor lor.
– Care, în opinia Dumneavoastră, va fi componenta corupţională a noului sistem?
– Riscul cumpărării alegătorilor în contextul sistemului 50/50 este aproximativ acelaşi şi când e vorba de listele de partid. Însă, în cazul deputatului ales în circumscripţii uninominale, sunt mai multe şanse că el nu va lupta pentru sine personal, ci pentru alegătorii săi, în plus – el nu va fi subordonat liderului de partid şi nu va fi obligat să realizeze interesele de partid. Şi, ceea ce este important, vor apare forţe concurente dacă şi deputatul ales în circumscripţia uninominală va face lobby pentru elementele criminale, el va fi o ţintă uşoară pentru critici din partea fracţiunilor partidelor.
– Ce va da reforma tinerelor partide, care, deocamdată, nu sunt de masă?
– Acum, aceste partide, de cele mai multe ori, nu sunt în stare să depăşească bariera. Între altele, în Olanda, partidul trece în Parlament cu 0,67 la sută din voturi şi poate trimite în Camera din 150 de deputaţi un reprezentant…
Partidele mici îşi au electoratul lor, există voturi care, sub formă de mandate de deputat, se redistribuie în folosul partidelor de masă. Multe partide, pe valul protestului, adună mai multe voturi, decât real sunt sprijinite de alegători, obţin mandate şi… spun la toţi la revedere. Nu este corect aşa. Şi mai este un aspect – uneori oamenii nu votează pentru doctrinele care le sunt apropiate, ştiind că partidul pe care îl simpatizează totuna nu va intra în Parlament. În felul acesta, în organul legislativ nu se regăseşte întreg spectrul forţelor politice ale ţării, potrivit influenţei lor reale asupra maselor.
Cred că după reformă micile partide vor obţine mai multe şanse: ei se consolidează, sprijinind candidaţi puternici fără de partid sau reprezentanţi ai societăţii civile în circumscripţiile uninominale, unde aceste partide captează voturi.
– Dar nu ar fi posibil să cobori, pur şi simplu, pragul pentru candidaţii independenţi?
– Candidaţii independenţi au fost puşi mereu în ţara noastră în condiţii extrem de nefavorabile ale eroului-singur, ei nu puteau concura cu partidele. Acum bariera pentru candidatul independent e de trei procente, iar pentru partide – patru procente. Care e logica? Dacă era un procent pentru independenţi, era altceva! Ei nu au putut trece această barieră de trei procente nicicând, acest lucru l-a demonstrat istoria alegerilor: niciunul nu a nimerit în Parlament. Deja s-a creat stereotipul de percepţie, de aceea nu are rost să schimbi pragul. E mai uşor să mergi pe calea circumscripţiilor uninominale.
– Vor putea oare deputaţii aleşi în circumscripţii uninominale să ajungă la înţelegere în Parlament?
– Da, va fi o politologie curioasă… Şi totuşi, apariţia lor, sunt sigur, va da posibilitatea să se dezvolte în ţară cultura politică, o nouă clasă politică.
– Ce se va schimba pentru partide?
– În politologie este o lege de bază: sistemul electoral majoritar, bazat pe circumscripţiile uninominale, conduce la formarea sistemului bipartid (sau din două partide şi jumătate, aşa ca acum în Marea Britanie), sistemul proporţional, bazat pe liste de partid, – spre multipartid, iar numărul partidelor depinde de legislaţia electorală, inclusiv de pragul electoral.
– Care sistem e mai ieftin?
– Alegerea pe liste de partid în cadrul sistemului proporţional e mai puţin costisitoare. Însă revenim la situaţia în care apare o mare masă protestatară în provincie şi nemulţumirea ei este folosită de populişti, mai simplu spus – înşală. Aşa ceva deja a fost – şi nu o dată. Sistemul 50/50 este o formă de compromis politic între forţele care nu sunt interesate de schimbări şi cele care vor să schimbe ceva.
– Între altele, despre cheltuieli… Deputaţii cer majorarea pensiilor.
– Deputaţii trebuie, pentru început, să înveţe să meargă la serviciu, apoi să lucreze şi doar după asta să câştige. Am o experienţă de zece ani de parlamentarism, în trei legislaturi, din care opt ani am fost în opoziţie, deci ştiu despre ce vorbesc.
– Ce s-a decis în Rusia şi Ucraina în privinţa revenirii la circumscripţii uninominale?
– În Rusia o asemenea propunere a răsunat în Mesajul preşedintelui D. A. Medvedev la Adunarea federală din decembrie anul trecut. Mai curând – schimbările vor fi pur tehnice, împărţirea ţării în 225 de circumscripţii teritoriale presupune doar că fiecărei regiuni îi va corespunde minimum o circumscripţie, iar subiecţii măşcaţi vor fi împărţiţi în câteva părţi. Asta se face pentru fiecare regiune, chiar şi pentru cea mai mică, şi, obligatoriu, ar avea un reprezentant al său în Camera inferioară.
În Ucraina alegerile vor avea loc pe 31 octombrie anul acesta, acolo deja se lucrează asupra trecerii la sistemul electoral mixt: 50 la sută de deputaţi se vor alege pentru Rada Supremă pe liste închise de partid, iar cealaltă jumătate o vor constitui învingătorii aleşi în circumscripţiile uninominale. Revenirea la circumscripţii uninominale va permite administraţiei preşedintelui să formeze un nou Guvern de coaliţie cu anumiţi candidaţi şi prin intermediul resurselor administrative să obţină un număr suficient de mandate în circumscripţii, păstrând majoritatea în Parlament.
– Cu ce se va linişti sufletul?
– Asta deocamdată nu e clar. Însă sistemul electoral din Moldova se va modifica şi în orice caz sistemul mixt de formare a Parlamentului este optim, deoarece permite nivelarea neajunsurilor sistemului proporţional – alegerea exclusivă pe liste de partid, ca şi sistemului proporţional – alegerea în circumscripţii uninominale.
D.C.
