Întrebare: Domnule ministru, activitatea sistemului de justiţie din R. Moldova întotdeauna a provocat discuţii şi reacţii neadecvate în societate. Cînd a venit la putere, noua guvernare a declarat că una dintre priorităţile de bază este reforma sistemului respectiv. A trecut mai bine de jumătate de an. Ce s-a schimbat în acest domeniu? Ce aţi reuşit să faceţi?
Răspuns: Cea mai mare realizare, la nivel politic, este schimbarea discursului, atitudinii faţă de justiţie, transmiterea către societate a unui mesaj clar, de creare a sistemului judecătoresc independent. Mai mult, noi am reuşit să excludem implicarea statului în activitatea justiţiei, lucru recunoscut şi de oponenţii noştri.
Un alt moment important ţine de reforma sistemului propriu-zis. Am elaborat şi promovat un şir de proiecte de legi care ţin de executarea justiţiei, de transformarea ei într-un sistem funcţional şi independent. Mă refer aici la actele care expun o nouă abordare a problemelor executării hotărîrilor judecătoreşti, activităţii executorilor privaţi, legea avocaturii etc. În curînd, vom înainta proiectul unei legi care vizează plata taxei de stat pentru procesele judiciare.
Î: Domnule Tănase, sistemul trebuie reformat, dar e nevoie de timp. Acum, cînd se vorbeşte tot mai des despre noi alegeri, ce faceţi?
R: Dacă e să vorbim despre ceea ce ţine de finalitatea reformei, atunci trebuie de menţionat că noi ne-am axat pe reformele care pot fi realizate în termen scurt. Dacă am fi avut o stabilitate politică, cu toată administraţia statului formată, pe o perioadă de patru ani, atunci am fi iniţiat reforme mult mai profunde. În perspectiva reformelor de lungă durată, efectuăm acţiuni premergătoare pentru a le derula după instaurarea în ţară a unei stabilităţi politice. Mai mult, viaţa ne demonstrează, că justiţia moldovenească are nevoie de schimbare, pentru a fi adusă la standardele internaţionale.
Cred că o mare dramă a politicii naţionale a fost faptul că, actorii politici de pînă acum, au preferat un confort de conjunctură, deoarece este mult mai bine să nu faci nimic, decît să schimbi ceva. Guvernul Filat se deosebeşte de cele anterioare anume prin intenţia fermă de a efectua o schimbare. Una, nu de formă, ci de substanţă.
Apropo, în societatea noastră orice tip de alegeri parlamentare este tratat ca o calamitate. Şi aceasta nu este corect, deoarece alegerile sînt un proces absolut firesc. Dar actul de guvernare trebuie să aibă loc, indiferent de faptul sînt sau nu alegeri.
Î: Trebuie să recunoaştem că, totuşi, s-a reuşit ceva. Lucru apreciat şi de partenerii europeni, inclusiv prin decizia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei de încetare a supravegherii unor hotărîri CEDO versus Moldova. Cît de mare este această susţinere?
R: Mesajele noastre, transmise partenerilor din exterior, le-au demonstrat clar ataşamentul actualei guvernări faţă de valorile democratice. Datorită acestui fapt, avem toată susţinerea din partea lor, în special, de la structurile Consiliului Europei, CEDO etc. Dar nu trebuie să ne limităm doar la transmiterea mesajelor pe exterior, trebuie să fim mai insistenţi şi pe interior, mai ales, la capitolul reformelor iniţiate.
Vorbind despre încetarea monitorizării în unele cauze cu caracter religios, consider că este un progres mare şi foarte important pentru actualul Guvern, deoarece soluţionarea problemei respective nu s-a reuşit pe parcursul a opt ani de zile. Cu atît mai mult, cu cît este vorba despre un domeniu foarte sensibil.
Exact în acelaşi mod, vom acţiona şi în alte cazuri, pentru a exclude orice monitorizare, la care este supusă Republica Moldova.
Î: Şi dacă vorbim tot de reforme, în unele state europene, Procuratura este parte componentă a Ministerului Justiţiei. Nu credeţi că şi în condiţiile R. Moldova această variantă ar fi una mai optimală?
R: Există multe modele, dar în cazul Republicii Moldova, aş prefera să mă axez pe deficienţa de sistem, care există. Figura Procurorului General a fost întotdeauna una a discuţiilor şi tîrgurilor politice, ceea ce nu este bine. În opinia mea, figura Procurorului General trebuie scoasă total din cîmpul negocierilor politice. De ce? Din momentul în care există un Guvern, ce şi-a asumat responsabilitatea pentru tot, atunci acest Executiv trebuie să dispună de instrumentul necesar pentru a putea interveni în anumite cazuri. În acest sens, consider că Procuratura trebuie plasată sub autoritatea Ministerului Justiţiei sau a altei structuri, pentru ca să existe o persoană politică, care va purta toată răspunderea politică pentru activitatea acestei instituţii.
Desigur, nu există o formulă clasică în acest sens şi aceasta ne demonstrează practicile din diferite state. Dar un lucru este cert – ca acest sistem să funcţioneze, Procurorul General şi instituţia respectivă trebuie scoase din cîmpul politic, ca nimeni să nu poată interveni în activitatea lor. Dacă se va reuşi acest lucru, atunci sînt sigur că închidem şi componentele de monitorizare a Consiliului Europei pe problema Procuraturii Generale.
Î: Vorbind despre modificarea Constituţiei, care este una dintre problemele cele mai discutate în societate, ce trebuie de întreprins în această direcţie? Cum ar fi legitim şi democratic de realizat acest proces?
R: Pe lîngă faptul că sînt membru al Guvernului, mai sînt şi o persoană cu studii juridice şi ţin foarte mult la reputaţia mea de jurist. Anume din acest motiv, am un mesaj incomod pentru unii, dar nu voi renunţa la el. Este o problemă principială.
Sînt de acord că avem nevoie de o nouă Constituţie, deoarece actuala conţine o serie de imperfecţiuni, care generează haos şi disfuncţionalitate instituţională. Şi toate acestea trebuie eliminate acum, ca să nu ne confruntăm cu aceleaşi probleme în viitor. Dar nu aş accepta, ca procedura de modificare, să fie organizată într-o manieră nedemocrată. Dacă vorbim de modificare, atunci avem calea parlamentară. Aceasta o spune Constituţia existentă şi nu avem altă metodă.
Dacă ne referim la adoptarea unei noi Constituţii, atunci discutăm calea care poate fi aleasă. Aici este posibil şi referendumul. Dar am mari dubii în ceea ce priveşte adoptarea unei noi Constituţii funcţionale, în două – trei luni. Deci, am o rezervă că se poate elabora şi adopta o Constituţie nouă în termeni comprimaţi, pînă la alegerile parlamentare anticipate. Soluţia constă în estimarea şanselor de modificare a actualei Constituţii prin Parlament, deşi cred că acestea sînt limitate.
Procesul, care a fost iniţiat prin instituirea comisiei prezidenţiale pentru elaborarea unei noi Constituţii, trebuie continuat. El poate fi finalizat şi peste opt luni de zile, şi peste un an, sau mai mult. Însă un lucru este cert – procesul de elaborare a unei noi Constituţii trebuie să-l facem într-o manieră acceptată de propriul popor şi cu un respect pentru acesta.
Î: Situaţia politică şi criza constituţională influenţează sau nu activitatea organelor executive?
R: Indiferent de faptul că se modifică Constituţia sau nu, au loc alegeri sau nu, fiecare membru al Guvernului trebuie să administreze eficient şi calitativ domeniul său de responsabilitate. Toată discuţia cu Constituţia este necesară, dar Executivul poartă o responsabilitate mult mai mare şi foarte clar definită de mandatul de investire în funcţie.
Numai în cazul în care toate sarcinile asumate vor fi îndeplinite, fiind obţinute rezultate concrete, vom avea încrederea şi convingerea oamenilor că această putere este responsabilă şi capabilă să soluţioneze problemele statului. Deci, indiferent de procesele care se desfăşoară în ţară, Guvernul activează în regim normal, îndeplinindu-şi toate atribuţiile care-i revin
Sursa: Moldpress
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
