Pe eticheta lor trebuie să apară clar menţiunea „modificat genetic” sau „produs din (denumirea ingredientului) modificat genetic”.

În acest sens, Uniunea Europeană are stabilite cerințe legislative care prevăd marcarea strictă a produselor comerciale ce conţin OMG şi supravegherea permanentă a mişcării lor pe tot lanțul alimentar. Potrivit reprezentanților Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), R. Moldova este în proces de armonizare a legislației europene în prezent, conform căreia autoritățile competente, inclusiv ANSA, va efectua controlul oficial al produselor respective.

Și deși există un cadru normativ, care prevede etichetarea produselor alimentare provenite din organisme modificate genetic, unde este specificată de asemenea responsabilitatea producătorului de a prezenta informații cu privire la produsul alimentar, iar Ministerul Economiei a susținut proiectul de lege ce vizează necesitatea specificării adiționale că „Informația privind conținerea de OMG trebuie să ocupe cel puțin 10% din suprafața etichetei”, ANSA urmează să inițieze un proiect de act normativ prin care va obliga agenții economici să eticheteze corespunzător produsele alimentare și hrana pentru animale ce conțin organisme modificate genetic. „Termenul estimat de adoptare și implementare al respectivului proiect de act normativ este sfârșitul lui 2014. De asemenea, ANSA urmează să se implice activ în activitatea Comisiei Naționale pentru Securitate Biologică, comisie ce reglementează aspectele privind produsele modificate genetic”, a menționat Ion Sula, director al Agenției.

În această ordine de idei, misiunea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, privind produsele modificate genetic, nu constă în interzicerea acestora, ci în controlul oficial al lor și în informarea corespunzătoare a consumatorilor. „Consumatorii sunt în măsură să decidă singuri dacă doresc sau nu să întrebuințeze în consum produse modificate genetic”, susține Ion Sula.

De altfel, produsele alimentare care conţin OMG într-o proporţie mai mică de 0,9 % din fiecare ingredient nu sunt etichetate ca OMG, cu condiţia ca prezenţa organismelor modificate genetic să fie accidentală sau inevitabilă din punct de vedere tehnic.

Alegerea aparține consumatorului

Deşi Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat că produsele modificate genetic pot creşte conţinutul nutritiv şi că ar îmbunătăţi sistemele de producţie a hranei, unii experţi afirmă că oamenii care trăiesc lângă câmpurile cu culturi modificate genetic ar suferi de simptome febrile, boli respiratorii, reacţii alergice.

Alimentele obţinute din organisme modificate genetic diferă între ele şi trebuie analizate de la caz la caz, fără a se putea emite generalităţi despre siguranţa tuturor alimentelor OMG. De aceea se impune etichetarea produselor cu conţinut de organisme modificate genetic, alegerea aparţinându-i consumatorului.

Cu toate acestea, nu pot fi trecute cu vederea și avantajele utilizării produselor modificate genetic, susțin reprezentanții ANSA, cum ar fi: cultivarea plantelor rezistente la secetă și dăunători, cereale cu un procent crescut de proteine, cereale fără gluten, orez cu un conținut ridicat de vitamina A, semințe de rapiță cu acizi grași care pot fi utilizați în regimuri dietetice, tomate cu coacere în timpul transportului, ameliorarea culorii și aromei fructelor, creșterea timpului de conservare, producerea fructelor sezoniere pe tot parcursul anului, modificarea calităților nutritive, recoltele devin mai rezistente la ierbicide, pesticide, dăunători, regim termic nefavorabil, salinitate crescută, determinând respectiv reducerea cantității de pesticide utilizate, precum și scăderea costurilor de întreținere a recoltelor. „În concluzie, consumatorul e în drept să opteze sau nu pentru produsele modificate genetic”, reiterează Ion Sula.

Cei mai mari producători de alimente modificate genetic

SUA este cel mai mare producător de organisme modificate genetic, reprezentând 68% din producţia globală. Este estimat că aproximativ 70% din totalul alimentelor care sunt comercializate au ingrediente modificate genetic. 89% din plantaţiile de soia sunt modificate genetic, 83% din bumbac şi 61% din porumb.

Argentina este al doilea mare producător de organisme modificate genetic, producţia acestei ţări reprezentând 23% din cea globală. În Argentina principala plantă modificată genetic este soia, astfel încât 99% din culturile de soia sunt modificate, în principal pentru a rezista la ierbicide.

Canada e al treilea producător, cu un procent de 7% din producţia globală. Aici, principalul organism modificat genetic e canola (rapiță) şi reprezintă 80% din producţia totală. Aceasta a fost modificată ca să reziste la anumite ierbicide.

China este a patra ţară ca producător de organisme modificate genetic, reprezentând doar 1% din producţia globală. În China bumbacul e cel mai răspândit ca fiind modificat genetic, iar pe locul doi, aşa cum era de aşteptat, se află orezul.

În România a început cultivarea organismelor modificate genetic în anul 1998, mai precis cultivarea de soia. În anul 2005, din producţia totală de soia, 67% o reprezenta cea modificată genetic, fiind pe primul loc în Europa.

Undă verde pentru cultivarea OMG pe teritoriul UE

Săptămâna trecută, guvernele europene şi-au dat acordul politic pentru o soluţie de compromis care lasă la latitudinea statelor membre dacă autorizează sau interzic cultivarea organismelor modificate genetic (OMG) pe teritoriul lor şi vor încerca ca acest acord să fie aprobat şi de Parlamentul European, scrie capital.ro. Acest acord deschide calea pentru cultura OMG în Uniunea Europeană, o măsură aşteptată de producătorii de seminţe de aproape 14 ani. Acordul politic este însă doar o etapă în procesul de autorizare. El trebuie aprobat de noul Parlament European care va începe să lucreze pe data de 1 iulie.

Ce înseamnă OMG?

Organismele modificate genetic (OMG) sunt, aşa cum le spune şi numele, organisme la care materialul genetic (ADN-ul) a fost modificat într-un mod nenatural folosindu-se tehnologii de recombinare a ADN-ului.

Principiul de producere a unui organism modificat genetic constă în prelevarea de material genetic, modificarea acestuia prin procedee de laborator şi introducerea într-un alt organism, în vederea obţinerii de caracteristici noi. Sunt selectate diverse gene de la aceleaşi specii, dar şi de la specii diferite şi transferate de la un organism la altul.

Alimentele modificate genetic sunt obţinute din plante care au fost modificate genetic, plante ale căror seminţe au fost apoi cultivate.
Primele alimentele modificate genetic au apărut în 1990 şi au fost obţinute din soia, porumb, seminţe de bumbac şi canola (rapiță).
În 1994 a fost comercializat primul aliment modificat genetic din lume – o roşie (tomată) numită Flavr Savr. Aceasta a fost produsă de o companie din Statele Unite ale Americii. Roşia Flavr Savr a fost creată să fie mai rezistentă, să nu fie nevoie a fi culeasă înainte de a fi complet coaptă.