Ambasadoarea Africii de Sud: Românii să învețe de la noi despre participarea femeilor în politică (INTERVIU)
"Sud-africanii pot să învețe multe de la români, în special conservarea patrimoniului și a site-urilor istorice și culturale. Am putea să învățăm de la SMURD cum să ne îmbunătățim serviciile medicale de urgență. România ar putea să învețe cum să încurajeze participarea femeilor în politică. România a rămas mult în urma altor țări în ceea ce privește prezența femeilor în Parlament. Media la nivel mondial este de 22%, România are 11% femei în Parlament, iar Africa de Sud 41,2%", spune ambasadoarea, în interviu.
– Cum vi se pare România ca țară, oamenii?
Thenjiwe Mtintso: Anul trecut am vizitat mai multe orașe: Timișoara, Cluj, Sighișoara, Sibiu, Sinaia, Oradea, Brașov, Ploiești, Constanța și am avut întâlniri cu autoritățile locale, profesori universitari și studenți din diverse comunități. Am văzut că județele au nivele de dezvoltare diferite, ca și în cazul provinciilor din Africa de Sud, unele foarte avansate, altele mai puțin dezvoltate.
Am descoperit multe aspecte asemănătoare din punct de vedere cultural, de exemplu mărgelele colorate, costumele populare în culori vii, dansuri similare, feluri de mâncare — ceea ce la noi se numeste "pap" în România se numește mămăligă, numai că la noi are culoarea albă, dar se gătește la fel. Am descoperit arome asemănătoare în vinurile românești și în vinurile noastre, în special vinurile roșii. Dar în primul rând am întâlnit ospitalitate, acceptare, respect, susținere, prietenie, ca și în Africa de Sud. Omenia românilor, în special a celor din provincie, este foarte asemănătoare cu conceptul nostru de UBUNTU — un principiu cuprinzător care înseamnă omenie, bunătate, amabilitate, prietenie, ospitalitate, iubire, căldură, grijă pentru cel de lângă tine, solidaritate, acceptare și respect pentru celălalt, dincolo de diferențele dintre oameni.
-Ce vă place în România și ce nu vă place?
Thenjiwe Mtintso: Îmi plac prietenia, căldura, respectul, ospitalitatea românilor. Îmi place bogăția culturală, modul în care este păstrată și expusă în multe muzee, cum sunt Muzeul Țăranului Român, Muzeul Satului, etc. Îmi place, de asemenea, cultura muzicală, mi-au plăcut concertele la care am asistat anul trecut. M-a impresionat frumusețea locurilor, mai ales cele din provincie. Îmi place și mâncarea românească. Chiar am observat că seamănă puțin cu cea sud-africană. Nu îmi place vremea, cu excepția primăverii.
-Ce ar putea să învețe românii de la sud-africani și ce ar putea să învețe sud-africanii de la români?
Thenjiwe Mtintso: Sud-africanii pot să învețe multe de la români, în special conservarea patrimoniului și a site-urilor istorice și culturale. Am putea să învățăm de la SMURD cum să ne îmbunătățim serviciile medicale de urgență. România ar putea să învețe cum să încurajeze participarea femeilor în politică. România a rămas mult în urma altor țări în ceea ce privește prezența femeilor în Parlament. Media la nivel mondial este de 22%, România are 11% femei în Parlament, iar Africa de Sud 41,2%. Pragul acceptat pe plan internațional este de minim 30%, dar unele voci spun că ar trebui să fie o reprezentare de 50/50 în toate domeniile decizionale, dacă vrem să respectăm un sistem corect, bazat pe egalitate și drepturile omului. Desigur, reprezentarea cantitativă este doar un aspect, scopul fiind transformarea calitativă a societății, eliminarea oricăror forme de discriminare și crearea de șanse optime pentru toți cetățenii.
– Cum ați caracteriza relațiile bilaterale dintre cele două state?
Thenjiwe Mtintso: Relațiile bilaterale dintre România și Africa de Sud sunt foarte bune și datează din 1991, dar în special din 2008, când am deschis un sediu în București. Dorința de consolidare a acestor relații se bazează pe respect reciproc și pe recunoașterea unor beneficii reciproce. Ambele țări s-au desprins de curând dintr-un trecut de suferință, România în 1989 și Africa de Sud în 1994, au multe de învățat una de la alta și pot construi multe împreună. Ambasada română din Pretoria și cea sud-africană din București lucrează la întărirea relațiilor în toate domeniile.
Concertul susținut de artiștii sud-africani Ben Schoeman și Njabulo Madlala, cu ocazia Zilei Naționale la Promenada Mall, în 27 aprilie, evidențiază dorința de a consolida nu numai relațiile bilaterale politice, dar și pe cele culturale. Anul trecut am sărbătorit, împreună cu românii, Ziua Tineretului sud-african în iunie, Ziua Internațională "Nelson Mandela" în iulie, în București, Timișoara și Oradea, și Ziua Femeii și Ziua Patrimoniului în București. Ne pregătim pentru a aniversa Ziua Tineretului, Ziua "Mandela", Ziua Femeii și Ziua Patrimoniului, în colaborare cu instituții și orașe din România: Timișoara, Oradea, Cluj și București.
În ultimele două decenii, Africa de Sud a devenit unul dintre susținătorii României în diverse forumuri internaționale, România având aceeași atitudine față de Africa de Sud. Am avut întâlniri cu fostul ministru al Afacerilor Externe, secretari de stat ai MAE și alți oficiali la nivel central și local și am discutat diferite puncte de vedere asupra a ceea ce mai trebuie făcut pentru a ridica relațiile bilaterale la un nivel mai înalt.
Sperăm că, în curând, ministrul român al Afacerilor Externe și ministrul sud-african pentru relații internaționale și cooperare vor semna Protocolul privind relațiile bilaterale dintre cele două state, document care acum este în lucru.
O serie de delegații sud-africane au vizitat România în 2013: ministrul adjunct pentru relații internaționale și cooperare, o delegație de la Ministerul Științei și Tehnologiei și alta de la Ministerul Apărării. Mai sunt multe de făcut pentru a încuraja efectuarea de vizite între cele două țări. În afară de Memorandumul de Înțelegere menționat mai sus, avem acorduri în pregătire în domeniile educație, cultură, știință și tehnologie. Sportul este un alt posibil domeniu de colaborare. Avem un antrenor de rugby care a lucrat cu echipa din Timișoara și care, în prezent, antrenează o echipă de rugby din București.
-În ce domenii credeți că ar putea să colaboreze cel mai bine România și Africa de Sud?
Thenjiwe Mtintso: Trebuie să mărim volumul de schimburi comerciale și de investiții. Asociația oamenilor de afaceri români și sud-africani "Rosaba" ajută ambasada, explorând noi domenii de investiții în cele două țări.
Putem realiza foarte multe în sectorul educație. Un acord de cooperare educațională este deja în pregătire. Dacă va fi semnat, acest acord ar putea deschide drumul către finanțări din fonduri europene. Universitatea de Vest din Timișoara are relații strânse cu Universitățile Western Cape, Cape Town și Stellenbosch, găzduiește Centrul de Studii Africane UBUNTU și promovează valorile conceptului UBUNTU, susținute și de Nelson Mandela: omenie, integritate, prietenie, căldură, ospitalitate, sprijin și solidaritate.
Universitatea din Pretoria este implicată în relații de colaborare cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și Centrul pentru Studii Africane al acesteia. În prezent, se identifică proiecte comune viabile între cele două universități. Colaborarea este focalizată asupra programelor de masterat; studenții pot beneficia de o colaborare trilaterală și de legislația UE privind mobilitatea studenților pentru a obține o diplomă dublă: studenți sud-africani pot învăța în Berlin (1 an) și în România (1 an), iar diploma este recunoscută la nivel internațional.
În Iași, universități ca "Alexandru Ioan Cuza", "Ion Ionescu de la Brad" și "Gheorghe Asachi" doresc să colaboreze cu Universitatea Fort Hare, defavorizată în regimul anterior. Universitatea "Andrei Șaguna" din Constanța dorește să stabilească un parteneriat academic cu Universitatea KwaZulu Natal din Durban. Universitatea Ovidius dorește să extindă cercetarea în domeniul nanotehnologiei.
Explorăm posibilitatea unor acorduri de cooperare cu SMURD, deoarece țara noastră nu are un sistem performant al serviciilor de urgență. Cultura și sportul sunt alte domenii în care am putea stabili relații de colaborare și parteneriate.
– O problemă de actualitate care amenință din ce în ce mai mult Africa, dar și Europa este terorismul. Cât de expusă este țara dumneavoastră în fața acestui flagel?
Thenjiwe Mtintso: Africa de Sud este expusă la aceste amenințări la fel de mult ca oricare altă țară din Africa. Totuși, în acest moment, nu percepem nicio amenințare iminentă sau imediată. Considerăm că terorismul este un flagel care pune în pericol toate comunitățile, prin urmare este nevoie de efortul tuturor pentru combaterea terorismului. Africa de Sud va continua să susțină eforturile regionale și internaționale în acest sens.
Africa de Sud consideră că terorismul nu poate fi anihilat pe cale militară. Trebuie să identificăm cauzele terorismului și să dezvoltăm strategii adecvate pentru a le combate. Sunt necesare eforturi concertate pentru rezolvarea tuturor conflictelor de pe glob, în special în Orientul Mijlociu. Combaterea terorismului nu ar trebui să ia locul altor priorități — de exemplu eradicarea sărăciei și subdezvoltării. Problema terorismului nu ar trebui să elimine dezvoltarea de pe agenda internațională și nu ar trebui să i se acorde atenție în detrimentul libertăților sociale, drepturilor omului și statului de drept, în acord cu Strategia ONU de Combatere a Terorismului, adoptată prin consens în Adunarea Generală.
Africa de Sud recunoaște rolul central al ONU ca și coordonator al eforturilor globale în acest scop. Este important ca statele să își unească resursele pentru a combate terorismul la nivel mondial și să prevină acțiunile unilaterale. Guvernul sud-african consideră că lipsa consensului în definirea terorismului în cadrul ONU reprezintă o problemă.
La nivel național, Africa de Sud a elaborat o Strategie Națională de Combatere a Terorismului bazată pe cele mai bune practici internaționale. Strategia se axează pe 5 piloni: 1) Înțelegere și prevedere (evaluarea pericolului /avertizare); 2) Prevenire (identificarea cauzelor, adoptarea măsurilor de combatere); 3) Atenuare (identificarea riscurilor și vulnerabilităților, coordonare a acțiunilor de protecție); 4) Combatere (cercetarea penală a răufăcătorilor, neutralizarea pericolului) și 5) Integrarea consecințelor (răspunsul coordonat la un incident).
Africa de Sud are o legislație comprehensivă de combatere a terorismului, care include Legea privind protecția democrației împotriva terorismului și a acțiunilor conexe (POCDATARA), bazată pe cele mai bune practici internaționale.
Africa de Sud este conștientă că religia este adesea folosită ca factor de incitare la intoleranță. Fiind țara multor religii, Africa de Sud este împotriva islamofobiei și consideră că este inacceptabil să asociem o religie cu peste două miliarde de adepți cu extremismul. Mai mult, Africa de Sud este împotriva oricărei forme de intoleranță religioasă, fie că este vorba de islamofobie, antisemitism, xenofobie, etc.
-Care este poziția Africii de Sud față de conflictul din Ucraina?
Thenjiwe Mtintso: În acord cu politica externă care promovează rezolvarea pașnică a conflictelor, Africa de Sud a îndemnat protagoniștii să recurgă la dialog diplomatic și metode pașnice. Africa de Sud continuă să încurajeze dialogul cu toate entitățile internaționale relevante pentru o soluție durabilă la situația din Ucraina, în conformitate cu Carta ONU, drepturile omului, libertățile fundamentale și principiile legislației internaționale.
Africa de Sud este implicată în această situație având în vedere contextul BRICS. Liderii BRICS și-au exprimat îngrijorarea privind criza din Ucraina în Declarația de la Fortaleza din 17 iulie 2014 și au îndemnat la dialog și diminuarea conflictului, la identificarea unei soluții politice pașnice în conformitate cu Carta ONU, drepturile omului și libertățile fundamentale.
Președintele Zuma a transmis o scrisoare de felicitare noului președinte ucrainean, încurajând dialogul politic, rezolvarea pașnică a situației și stabilitatea economică a Ucrainei și a regiunii.
Până în prezent, Africa de Sud a menținut o atitudine neutră și egală față de toți actorii implicați în conflict. Africa de Sud nu susține sancțiunile unilaterale și nu este constrânsă de sancțiuni unilaterale. Totuși, Africa de Sud monitorizează impactul posibil al sancțiunilor UE și SUA asupra unor firme din Rusia, în scopul de a evita un impact negativ asupra Africii de Sud.
Africa de Sud susține aplicarea completă a pachetului de măsuri pentru implementarea Acordurilor de la Minsk, care are în vedere încetarea focului, retragerea armamentului greu, eliberarea prizonierilor, amnistierea celor implicați în luptă, reforma constituțională, care ar favoriza o autonomie mai mare a regiunilor Donețk și Lugansk. Africa de Sud solicită OSCE să monitorizeze și să verifice implementarea acordurilor de la Minsk. De asemenea, este important să se rezolve și alte aspecte nemenționate în acordurile Minsk, cum este granița Ucraina — Rusia, care este condiționată de soluționarea politică a situației din Donețk și Lugansk.
– Ce ne puteți spune despre Ziua Națională a Africii de Sud, care este semnificația ei?
Thenjiwe Mtintso: Pentru noi, 27 aprilie este o zi de rememorare. Rememorăm ceea ce am trăit din colonialism (1652) până la câștigarea libertății, în 1994. A fost o perioadă de opresiune, represiune, suferință, sânge și luptă tenace. Este, de asemenea, o zi de comemorare și omagiu adus tuturor celor care au luptat pentru drepturile noastre și chiar au plătit cu viața. Este și un prilej de bucurie și de sărbătoare, deoarece Nelson Mandela, de exemplu, care a îndurat 27 de ani de închisoare pentru acea libertate, a votat pentru prima dată în viață la vârsta de 76 de ani, nu la 18 ani, vârsta acceptată pe plan internațional.
Cu această ocazie, organizăm workshopuri, conferințe, talk-show-uri prin care comunicăm și altora experiența noastră, le arătăm ce înseamnă pentru noi libertatea și democrația și cum le-am obținut. Ne reînnoim angajamentul de a proteja democrația și libertatea, conștienți fiind că acestea ne-au costat foarte scump și că la fel de bine e posibil să le pierdem. La 27 aprilie, președintele Africii de Sud se adresează întregii națiuni vorbind despre realizări, neîmpliniri, dificultăți, responsabilități, obiective de atins în viitor. Pentru poporul sud-african este un moment de reflecție la realizări, care sunt multe, dar și la nereușite, la drumul ce a rămas de parcurs către un stat sud-african complet liber, prosper, democratic, fără discriminări de rasă sau gen.
Dar această zi este și un prilej pentru petreceri. În Africa de Sud facem Braaivleis, care este un fel de barbecue sau grătar, deoarece nouă ne place carnea foarte mult. În fiecare orășel se fac grătare și petreceri cu muzică și dans. Se organizează și evenimente culturale care expun diversitatea de cultură și tradiție din Africa de Sud, de la muzică, dans, până la artă culinară și costume populare.
În România, am organizat recepții în fiecare an cu ocazia Zilei Naționale, dar anul acesta am avut o abordare puțin diferită. Am organizat un concert susținut de doi artiști sud-africani renumiți, domnul Ben Schoeman, pianist, și domnul Njabulo Madlala, bariton, care au venit din Londra. Locația concertului a fost Promenada Mall, proprietate a firmei sud-africane Nepi. Domnul Martin Slabbert, unul dintre sponsorii evenimentului, a avut amabilitatea de a ne oferi această locație. A fost un eveniment "wow" — așa cum spunea cineva — nu a fost doar o aniversare, ci și o prezentare a culturii și talentului sud-african. Anul viitor sperăm să aducem în România o formație sud-africană de dans tradițional care să expună cultura, muzica, dansul și costumele în culori vii specifice Africii de Sud.
sursa: agerpres.ro
