Se pare însă că de data aceasta situaţia s-a încins, isteria din jurul examenului „maturităţii” a luat proporţii, iar războiul declarat împotriva celor care copie a trezit indignarea elevilor şi i-a scos pe unii părinţi în faţa Ministerului Educaţiei. Iar pentru ca regretele ce-i macină pe cei excluşi de la examene că nu au fost suficient de şmecheri şi inventivi ca să nu fie prinşi să nu rămână singurele „efecte” ale actualei sesiuni de BAC, iar la anul ca să avem un deja-vu ar trebui pusă problema revizuirii formulei de absolvire a liceului. Poate am putea împrumuta elemente de la bacalaureatul francez sau german, sau poate îl eliminăm de tot, la fel ca Suedia şi Belgia?

Paralela Franţa-Moldova

Problema examenelor de BAC nu este una patentată de R. Moldova. Şi ţările vecine, mai experimentate, se confruntă cu fraude la examene şi luptă cu plagiatorii prin diverse metode. Anul acesta elevii moldoveni, dar şi părinţii acestora, s-au arătat scandalizaţi de faptul că autorităţile au utilizat detectoare de metale pentru a depista locurile unde au fost ascunse telefoanele, în contextul în care unii au intrat în sala de examinare şi cu cinci telefoane asupra lor. În Franţa, spre exemplu, măsurile de securitate sunt mai drastice decât în Moldova. La fel ca elevii moldoveni, cei francezi nu au voie să intre la examene cu telefoane sau dispozitive de transmisie-recepţie, ori alte dispozitive tehnice, şi înainte de a intra în sala de examinare aceştia trebuie să treacă prin detectoare de telefoane mobile.

Şi sancţiunile pentru elevii prinşi că trişează la examen sunt mai dure. Dacă la noi elevii prinşi copiind sau având în posesie telefoane sunt eliminaţi de la examen, cu posibilitatea de a susţine examenul repetat peste un an, atunci în Franţa sancţiunile variază în funcţie de gravitatea încălcării, de la interdicţia temporară de a se prezenta la examenele de bacalaureat, până la interdicţia de a se înscrie în învăţământul superior.

Cu toate acestea, nu ar trebui să ne mire o rată de promovare a examenului francez de 80%. Deşi unii consideră că rata promovabilităţii este invers proporţională cu eficienţa sistemului de examinare, adică cu cât este mai mică, cu atât este sistemul educaţional mai bun, iar sistemul românesc (cu rata de promovabilitate de numai 45% în 2011) serveşte drept model în acest sens, bacalaureatul francez vine să demonstreze contrariul. În Franţa dau BAC-ul în fiecare an circa 650 mii de elevi, şi aproximativ 80 la sută obţin note suficiente.

BAC-ul diferenţiat, o soluţie pentru Moldova?

Franţa este una dintre primele ţări care a implementat modelul bacalaureatului diferenţiat, în funcţie de profilul studiat şi nivelul de competenţe. Astfel, francezii au şansa de a alege unul dintre cele trei tipuri de bacalaureat: BAC-ul general sau ştiinţific care oferă posibilitatea elevilor să-şi continue studiile în instituţiile superioare, BAC-ul tehnologic asigură accesul la instituţiile tehnologice şi BAC-ul vocaţional care oferă dreptul să-şi continue studiile în domeniul ales anterior.

Mai mult decât atât, francezii încep să se preocupe de BAC încă din clasa a V-a, şi nu în ultimul semestru al clasei a XII-a, cum se mai întâmplă pe la noi, pentru că este un examen eşalonat.

O altă diferenţă între sistemele educaţionale din Moldova, Franţa şi România este faptul că elevii francezi nu-şi pot contesta notele. Elevii au dreptul să ceară verificarea notelor de pe lucrări pentru a le confrunta cu cele din borderou, dar nu pot contesta nota în sine. De asemenea, pentru a promova examenul de bacalaureat în Franţa, un elev trebuie să obţină la fiecare materie cel puţin 8 din 20 de puncte, iar media trebuie să fie de 10 din 20.

Portofoliul personal important pentru admiterea la facultate

Şi BAC-ul spaniol ar putea servi drept model pentru sistemul educaţional moldovenesc. Aici bacalaureatul reprezintă, de fapt, un program de studii de doi ani, care-i pregăteşte pe elevi pentru universitate. Timp de doi ani, tinerii spanioli studiază limba şi literatura spaniolă, filozofia şi educaţia civică, o limbă străină, istoria filozofiei, istoria Spaniei, ştiinţa lumii moderne şi educaţia fizică. Spaniolii obţin diploma de BAC numai dacă susţin toate examenele din anul doi şi examenul Prueba General de Bachillerato.

Bacalaureatul german este cel mai dur, însă elemente ale acestuia ar putea fi incluse în sistemul educaţional de la noi. Spre exemplu, pe lângă faptul că la sfârşitul studiilor nemţii susţin bacalaureatul diferenţiat, ei mai trebuie să susţină în fiecare an examene parţiale, iar cei care nu reuşesc să treacă de aceste examene intermediare pot fi obligaţi să treacă la un profil educativ inferior, de la un profil teoretic la unul profesional. Astfel că nu orice tânăr neamţ poate urma o universitate. Pentru aceasta e nevoie de diploma generală de BAC şi un portofoliu personal, în care sunt descrise toate activităţile extraşcolare ale tânărului, inclusiv acţiuni de voluntariat, care sunt extrem de importante. Doar 43% din tinerii din Germania obţin anual o astfel de diplomă.

Există sistem educaţional şi fără BAC

Deşi pentru Moldova bacalaureatul se consideră practic cel mai important examen din viaţă, există ţări în care acesta pur şi simplu nu există. Spre exemplu, în Belgia elevii nu susţin BAC-ul. Aceştia au un examen la 12 ani, la sfârşitul şcolii primare, iar la 18 ani belgienii obţin certificate de studii secundare, care le oferă posibilitatea de a studia la universităţi, unde nu există examene de admitere. Totuşi, pentru că programul este foarte dificil, numai jumătate dintre aceştia obţin o diplomă de studii superioare. La fel ca şi belgienii, suedezii nu au examene de BAC. Evaluarea se face în baza testelor pe care le au de-a lungul anilor.

Care sistem educaţional credeţi că se potriveşte în Moldova? Ce schimbări trebuie să facă autorităţile pentru a asigura susţinerea unui examen echitabil şi onest?