În faţă furiei populare, care vizează întreagă clasa politică, niciunul dintre partide nu şi-a asumat nominalizarea unui premier la consultările de la Cotroceni. Cu excepţia ALDE, toate partidele par de acord cu alegerile anticipate, dar fără a face vreo mişcare în direcţia unui acord politic pe această tema.
După o prima rundă de consultări, care a inclus în premieră şi societatea civilă, preşedintele Iohannis a anunţat că va urmă şi o a două rundă, iar numele viitorului premier ar putea fi cunoscut până vineri.
Aşadar, care sunt opţiunile viabile pentru România?
Politologul Alexandru Gussi ia în calcul două variante: guvern de tehnocraţi care să organizeze anticipate sau guvern politic: "Teoretic un guvern de tehnocraţi ar putea să organizeze alegeri înainte de termen, dar nu cred că parlamentarii îşi vor scurtă mandatele, cu excepţia existenţei unei situaţii extreme, cu manifestanţi la poartă Palatului Parlamentului, cu grevişti ai foamei etc. Am îndoieli că Iohannis, chiar dacă deocamdată aparent a încurajat manifestaţiile, are curajul să asume o astfel de confruntare cu parlamentarii."
Anticipatele fiind aşadar improbabile, Alexandru Gussi consideră că "şeful statului ar trebui să-şi asume responsabilitatea de a numi un premier şi de a sprijini un guvern politic care să-l ajute să îndeplinească promisiunile din campania electorală de anul trecut. Oamenii sunt în stradă şi pentru că un an a fost pierdut.
Un guvern politic care să includă tehnocraţi şi care arată că în mod sincer doreşte să schimbe ceva va avea sprijinul majorităţii românilor şi va fi greu de demis de parlamentari. Chiar în absenţa unei majorităţi perfect funcţionale, Executivul concentrează destulă putere, măcar să se schimbe tot ce ţine de cuplul preşedinte-prim-ministru până la alegerile la termen."
Alegerile anticipate, deşi dorite de mare parte din electorat, nu sunt de dorit, în opinia Ionelei Sufaru, sociolog la Novel Research, ci doar expresia unui impuls de revoltă: "Cea mai viabilă soluţie în acest moment este un guvern de tranziţie, un guvern politic, în care, de ce nu?, pot fi numiţi şi tehnocraţi pentru anumite portofolii, care să poată administra corespunzător ţară până la alegerile la termen.
Partidele politice care vor formă majoritatea pentru acest nou guvern vor avea cea mai grea misiune: dacă guvernul acelei majorităţi nu va acţiona în sensul aşteptărilor electoratului, vor fi spulberate în alegerile de anul viitor, iar dacă vor reuşi să se dedice nevoilor electoratului vor câştigă alegerile din 2016".
"Un guvern de tehnocraţi ar fi foarte greu de realizat pentru că acei tehnocraţi pe care electoratul doreşte să îi vadă în guvern refuză să se implice într-un astfel de demers, din cauza imaginii percepute la acest moment a tot ceea ce însemna politică în România. Că atare, ar fi foarte probabil să vedem un guvern de pseudo-tehnocraţi care să dezamăgească şi mai mult.", spune Ionela Sufaru.
Conf. univ. dr. Dumitru Borţun (SNSPA) indică patru paşi necesari pentru isirea din impas: "
1) Guvern de tehnicieni, care să pregătească un referendum.;
2) Referendum, care să decidă alegerea unei Adunări Constituante, formate din corpuri profesionale;
3) Adoptarea unei noi Constituţii, la pachet cu o nouă Lege a partidelor şi o nouă Lege electorală (sau o Constituţie care să conţină prevederi speciale cu privire la finanţarea partidelor şi la finanţarea campaniilor electorale) ;
4) Alegeri generale anticipate, pe baza noii Constituţii şi a noilor legi, eventual, concomitent cu cele locale."
Dar, spune conf. Borţun, "pentru asta, preşedintele Iohannis trebuie să-şi asume rolul pe care i l-a hărăzit istoria. Îi trebuie mult curaj şi, probabil, o altă imagine-de-sine. Altfel, nu se va întâmplă nimic adevărat, se va mima schimbarea – a câtă oară? Doar alegeri anticipate pe aceeaşi Constituţie şi aceeaşi Lege electorală nu înseamnă decât schimbarea actorilor, dar în aceleaşi roluri, în aceeaşi piesă, pe acelaşi text.
Dar s-a schimbat publicul! Actuală generaţie de tineri nu mai vrea să urmărească acest spectacol dizgraţios, au conştiinţa morală şi nu concep să fie conduşi de oameni mai proşti decât ei."
Şi prof. univ. dr. Mircea Cosea consideră că alegerile trebuie să aibă loc cât mai curând: "Preşedintele ar trebui să propună cât mai curând crearea unei comisii de modificare a Constituţiei şi a legii partidelor că o garanţie a imposibilităţii repetării situaţiei în care ne aflăm.
Nu sunt deloc interesat de persoană noului prim ministru şi nici de tipul de guvern ce va funcţiona până la momentul alegerilor. Pentru mine, acest moment al alegerilor este esenţial şi ar trebui să aibă loc cât mai curând posibil, deoarece numai prin el se vor putea despărţi apele şi se va putea crea un binom de putere eficient între nouă majoritate parlamentară şi noul guvern."
Prof. Cosea apreciază că ieşirea în stradă era previzibilă, că reacţie la dispreţul şi aroganţă faţă de cetăţean manifestate de protipendada politică, dar ea nu e un mijloc eficient de soluţionare a problemelor de sistem ale României: "’economia de piaţă’ românească se caracterizează prin transformarea corupţiei în principala formă de existenţa a mediului de afaceri, conducând la o stratificare rapidă a societăţii în contradicţie cu tendinţele europene actuale de reducere a diferenţelor prin politici de solidaritate şi coeziune socială".
Nu se pot prelua în totalitate revedicarile străzii, pentru că unele încalcă principiile democraţiei şi ale valorilor europene, dar trei idei sunt extrem de importante, spune prof. Cosea: "necesitatea unei vieţi în siguranţă; eradicarea corupţiei; nevoia unei motivări prin existenţa unui proiect sau strategii de dezvoltare.
Cred că nu trebuie aşteptată şi nici acceptată de la Stradă lista cu noul guvern. Importantă, îndrăznesc să spun, istorică a actualei Străzi este funcţia ei de avertizare. Este o avertizare asupra necesităţii urgenţe de schimbare."
"România nu poate fi condusă decât de partide. Nicăieri în lume nu poţi să conduci ţară cu funcţionari, ci cu politicieni. Pe de altă parte, alegeri anticipate înseamnă haos administrativ", afirmă Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice.
"Sigur că la noi strigătul justificat al străzii e ‘fără politruci, cu tehnocraţi’, însă ea spune că vrea oameni competenţi. Iar dacă partidele mari, cu sute de mii de membri, că PSD şi PNL, nu au în rândurile lor măcar un om de valoare care să fie premier şi să fie acceptat de ţară, ar trebui să se dizolve".
Adrian Moraru arată că nu există tehnocraţi apolitici: "Toţi avem simpatii de stânga sau dreapta şi orice ‘tehnocrat’ ne-am dori, el tot a votat, de exemplu, anul trecut ori cu Iohannis ori cu Ponta. Deci avem nevoie de un profesionist cu experienţă şi cu un plan, iar dacă e membru de partid e un plus, nu un minus, dar ar fi bine să nu fie lider de partid."
Cercetătorul George Epurescu, preşedintele Sindicatului "Radiaţia" şi al Asociaţiei "România fără ei", prezent la protestele din stradă, consideră că "Soluţia pentru moment o reprezintă un guvern de tranziţie format din oameni credibili din societate, agreaţi de stradă, oameni cu viziune şi cu o largă deschidere pentru dezbatere cu societatea. Soluţia este cea a unei guvernări colective până la alegerile din 2016."
În opinia lui George Epurescu: "un guvern politic cu oameni compromişi este inacceptabil, iar oameni necontaminati de corupţie în partidele parlamentare nu prea există. Un guvern technocrat nu poate face faţă situaţiilor de criză, pentru că reprezintă în fapt tot un guvern politic, dar disimulat. Alegerile anticipate servesc tot actualei clase politice pentru că alţi oameni nu au timp să apară în faţă electoratului. Stradă nu vrea anticipate, vrea guvernare transparenţă şi credibilă până la alegeri."
De la Londra, jurnalistul Petru Clej nu prea vede motive de optimism: "Criză politică din România nu poate avea o soluţie satisfăcătoare pentru că Parlamentul actual are o legitimitate politică îndoielnică. Structura lui de azi nu mai are nicio legătură, practic, cu cea rezultată din alegerile din 2012.
Cum se poate găsi o majoritate într-un astfel de Parlament e o întrebare la care doar preşedintele Iohannis poate răspunde cu un an înainte de alegeri şi nu e sigur că va şi găsi răspunsul."
În opinia lui Petru Clej, un guvern tehnocrat poate fi o soluţie, dar până la urmă şi acesta trebuie investit în temeiul unui program şi pe baza unei majorităţi. "În sfârşit, alegerile anticipate poate că ar fi acum cea mai plauzibilă soluţie, care însă ar prinde noile partide politice formate încă nepregătite pentru un scrutin parlamentar.
Iată de ce actuală criză politică din România este una deosebit de profundă, punând în opoziţie o clasa politică discreditată cu o opinie publică din ce în ce mai puţin dispusă să o tolereze".
sursa: ziare.com
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
