În cele două săptămâni de când s-a descoperit că acel club nu avea autorizaţie anti-incendiu, aproape 100.000 de români au ieşit în stradă, strigând “Corupţia ucide!”, protestând faţă de imoralitatea ce subminează administraţia publică şi serviciile de baza.
Pentru mulţi, morţile din Colectiv au arătat pentru prima dată cum corupţia şi lăcomia pot duce la uciderea unor oameni, scrie Reuters.
Potrivit sursei citate, investigaţiile DNA au arătat cât de adânc este înrădăcinată corupţia, de la conflicte de interese şi abuzul de putere, până la fraudă şi acordarea de contracte publice în schimul mitei.
“Corupţia seacă resursele statului şi le direcţionează către un strat de persoane privilegiate, în detrimentul majorităţii populaţiei”, a declarat Laura Codruţa Kovesi pentru Reuters.
Potrivit şefului DNA, astfel se "distorsionează competiţia corectă, atât în afaceri cât şi în sectorul public. De aceea, angajarea în sectorul de stat …. este bazată pe relaţii şi bani, investitorii cu proiecte serioase sunt descurajaţi, şi efectele sunt vizibile în calitatea serviciilor publice şi în infrastructură".
Printre demonstrant, sunt tineri educaţi, activi pe reţelele de socializare şi din ce în ce mai furioşi pe politicieni.
Totuşi, mulţi rămân pesimişti în privinţa şanselor reale de reforma, odată ce tulburările de după incendiul din Colectiv se sting.
Protestele au fost printre cele mai mari din ultimii ani, dar totuşi mici pentru o ţară cu aproape 20 de milioane de locuitori, comentează Reuters.
Sergiu Miscoiu, profesor-asociat la Universitatea Babeş-Bolyai a spus că “tragedia din Colectiv a făcut că un număr impresionant de oameni să se mobilizeze rapid pentru că a servit că o valvă de descărcare a presiunii pentru nemulţumirile majore la adresa guvernului Ponta, în particular, şi a clasei politice, în general”.
Totuşi, a adăugat el, “este puţin probabil că politicile publice se vor schimbă radical”.
Protestele, ce au durat o săptămâna, au dus la demisia guvernului, dar nu s-au obţinut răspunsuri la multe întrebări privind eşecul măsurilor de siguranţă şi securitate, notează Reuters.
Sursa citată aminteşte că procurorii investighează unii dintre cei mai puternici oameni din România, inclusiv pe Ponta, care este cercetat pentru fals, spălare de bani şi complicitate la evaziune fiscală, acuzaţii pe care le respinge.
Aceştia investighează şi instituţii şi companii, dezvăluind corupţia din guvern, Sănătate, Educaţie şi din sistemul judiciar.
Reuters menţionează şi cazul mediatizat al fostului vicepremier Gabriel Oprea, suspectat de folosirea fără drept de coloana oficial, în contextul în care un poliţist ce îl însoţea a murit.
Numărul condamnărilor obţinute de DNA a crescut an de an.
În primele zece luni din 2015, DNA a trimis în judecată peste 900 de persoane, inclusiv parlamentari, primari şi miniştri. Agenţia anticorupţie are o rată de condamnări de 90% şi a obrinut anul trecut un număr record de 1.138 de condamnări.
Românii au cu mult mai multă încredere în DNA decât în guvern sau parlament, arată sondajele de opinie.
Partea negativă este că oamenii se aşteaptă acum că DNA să se ocupe chiar şi de cazurile care nu sunt de competenţă să, spune Kovesi. Dar popularitatea să a ajutat la creşterea numărului de sesizări, punctul de pornire pentru cele mai multe investigaţii DNA, scrie Reuters.
“Corupţia a devenit una dintre temel principale în societatea românească. Faptul că am început să avem un grad ridicat de intoleranţă faţă de corupţie este parţial datorat activităţii procurorilor anticorupţie”, a spus Kovesi.
sursa: hotnews.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
