Anexarea Crimeii și războiul din Ucraina crează panică: Polonezii, balticii şi scandinavii strâng rândurile şi se înarmează

Astfel, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania şi-au sporit cheltuielile militare şi au cerut aliaţilor NATO să-şi intensifice prezenţa în zona, arată Defense News.

Polonia a început o acţiune fără precedent în privinţa cheltuielilor militare, ajungând la suma de 43 de miliarde de dolari. Pe lista de cumpărături se află sisteme antiaeriene, transportoare blindate, submarine şi drone. Polonia are 38 de milioane de oameni, 100.000 de militari activi şi 20.000 de rezervişti.

Lituania, una dintre cele trei republici baltice care s-au aflat sub conducerea sovietică de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial până în ’90, are doar 8.000 de militari profesionişti şi 4.500 în rezervă. Totuşi, Vilnius şi-a mărit cheltuielile militare de la 0,89 din PIB la 1,11%, adică la 435 de milioane de dolari.

Şi Letonia vrea să crească numărul militarilor la 6.600 până în 2018, faţă de 4.600 în prezent. De asemenea, intenţionează să mărească numărul rezervistilor până în 2020 de la 8.000 la 12.000.

În noiembrie anul trecut, Letonia, care are două milioane de locuitori, a cumpărat arme antitanc, camioane de mare tonaj şi vehicule blindate din Norvegia.

În Estonia, ţară cu 1,3 milioane de locuitori, există 3.000 de soldaţi profesionişti, 3.000 de militari în termen şi încă 1.100 de civili pot fi încorporaţi.

De la începutul crizei din Ucraina, rezervă de voluntari a crescut la 15.000 de oameni. În 2013, Norvegia, ţară natală a secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg, a dat 1,4% din PIB-ul sau uriaş pentru armata. Finlanda şi Suedia nu sunt membre NATO, dar ambele ţări au vorbit despre posibilitatea de a adera la alianţa.

sursa: ziare.com