Astăzi, în dialog cu cititorii noştri Ion Negrei, viceprim-ministru

Întrebare: Dle Negrei, lumea vă cunoaşte mai mult ca istoric şi mai puţin ca om politic. Cum vă simţiţi în politică?(V. Badărău, Chişinău)

Ion Negrei: Noi, cei care nu am trecut prin nicio şcoală de partid, învăţăm din mers să facem politică. În Moldova sunt încă mulţi politicieni formaţi în timpurile sovietice. Ştim ce se învăţa în acele şcoli şi, poate, de aceea R. Moldova se află unde se află. Până a deveni membru al PL, nu am făcut parte din niciun partid; vă pot spune că activitatea politică este una grea, responsabilă, dar îţi aduce şi unele satisfacţii, atunci când vezi că poţi rezolva problemele cetăţenilor prin implicarea ta politică.

Î.: Istoricii se judecă cu Stepaniuc pentru plagiatul din teza de doctorat şi falsurile comise. La ce nivel s-a ajuns în judecată? (M. Stoica, Cahul)

I.N.: Într-adevăr, Asociaţia Istoricilor din R. Moldova a iniţiat un proces de revizuire a deciziei Consiliului Naţional de Atestare şi Acreditare privind acordarea titlului de doctor în istorie dlui V. Stepaniuc. Dosarul se află în judecată, iar verdictul încă nu a fost pronunţat.

Î.: Bună ziua, dle Negrei! Sunt Constantin Ciobanu, preşedintele Asociaţiei filateliştilor din R. Moldova. La 4 august 2010 se vor împlini 125 de ani de la trecerea lui Mihai Eminescu prin Basarabia. V-am adresat o scrisoare referitoare la acest subiect. Vrem să organizăm atunci o expoziţie filatelică şi am cerut ca instituţiile statului să se implice în instalarea unei plăci comemorative la Gara feroviară Chişinău. Am trimis scrisori Ministerului Culturii, Căii Ferate a Moldovei, Primăriei, Ministerului Tehnologiilor Informaţionale. Unica persoană care ne-a răspuns şi a salutat ideea noastră a fost dl A. Oleinic, ministrul Tehnologiilor Informaţionale. Ceilalţi nici măcar nu au reacţionat la această propunere…

I.N.: Scrisoarea pe care mi-aţi trimis-o a fost readresată Ministerului Culturii, ca funcţionarii de acolo să ia o decizie în acest sens. Sunt sigur că în ideea dumneavoastră o să aveţi toată susţinerea Guvernului, Primăriei, pentru că e vorba de o acţiune care merită atenţia autorităţilor.

– Dle Negrei, tot ce depinde de noi o să facem, dar sunt şi chestiuni pe care nu le putem decide noi, avem nevoie de susţinerea autorităţilor. Până la ora actuală, ni s-a creat impresia că pe nimeni nu interesează iniţiativa noastră.

– Subliniez: iniţiativa dvs. e una foarte bună şi va fi susţinută de minister, Guvern, Primărie. Vă asigur.

– Vă mulţumesc

Î.: Bună ziua, dle Negrei! Vă sună de la Recea, Râşcani, Rotăraş Ivan. Sunt consilier local şi am mai multe întrebări la dumneavoastră, în legătură cu delimitarea centrelor de sănătate. Unele lucruri nu-mi sunt clare şi vă rog să mă primiţi în audienţă… Pentru o discuţie mai lungă, dacă se poate…

I.N.: Dle Rotăraş, îmi lăsaţi numărul dvs. de telefon şi vă contactez eu.

– … Mulţumesc, aştept.

Î.: Dle viceprim-ministru, întrucât coordonaţi şi domeniul asistenţei sociale, spuneţi-mi, vă rog, de ce la stabilirea ajutorului material se calculează veniturile şi starea materială a familiei în ansamblu, nu a persoanei care solicită acest ajutor?(V. Buzu, şomer)

I.N.: Pentru că avem în ţară o mare sărăcie şi nu-i putem susţine decât pe acei care într-adevăr au nevoie de acest ajutor social pentru a supravieţui. Să luăm, de exemplu, două familii, care nu o duc foarte bine în R. Moldova. În prima, unul dintre soţi e şomer, lucrează numai celălalt, dar primeşte un salariu de câteva ori mai mare decât salariul mediu pe economie. În cea de a doua familie lucrează ambii soţi, dar câştigurile lor sunt foarte mici şi nu-şi pot întreţine familia. Pe cine trebuie să susţină statul – familia cu un şomer sau familia cu venituri mici? Din două rele, îl alegem pe cel mai mic, iar ajutorul nostru va fi acordat familiei care nu se poate întreţine. De aceea, e necesar să luăm în calcul veniturile în ansamblu ale familiei, pentru a le acorda ajutor celor care într-adevăr au nevoie de susţinere. Probabil şi în primul caz e nevoie de acordat un sprijin, dar în situaţia concretă statul îl ajută pe cel care are nevoie în mod prioritar.

Î.: Vrem să ştim exact câţi cetăţeni muncesc „la negru” peste hotare. Când va fi gata Registrul de Stat al Populaţiei, despre care se tot vorbeşte?(V. Stegărescu, Ungheni)

I.N.: Registrul de Stat al populaţiei, prin care se va urmări mobilitatea cetăţenilor, cere timp pentru a fi elaborat, vă daţi seama, că nu este un document care să poată fi întocmit într-o lună-două. Din câte ştiu, un astfel de registru se află în proces de elaborare la Ministerul Tehnologiilor Informaţionale. Şi, aveţi dreptate, cu ajutorul lui vom face ordine în domeniul mobilităţii, evidenţei migraţiei populaţiei noastre, atât peste hotare, cât şi pe teritoriul RM.

Î.: Bună ziua! Sunt părintele unui elev care învaţă la Liceul Teoretic „Mircea Eliade” din Chişinău. În numele părinţilor, am adresat câteva scrisori la Ministerul Educaţiei, dar nu am primit niciun răspuns. Ceea ce ne-a determinat să vă sunăm este faptul că se fac diferite intervenţii din partea Ministerului Educaţiei împotriva administraţiei liceului. Din această cauză suferă foarte mult procesul educaţional şi copiii noştri. Pe noi, părinţii, ne pune în gardă situaţia creată.

I.N.: Stimată doamnă, cunosc şi eu, într-o oarecare măsură, situaţia de la această instituţie. Ştiu că dl ministru al Educaţiei, în câteva rânduri, s-a întâlnit cu corpul didactic, iar controalele care se fac cred că au un scop obiectiv – de a verifica situaţia reală a de a contribui la îmbunătăţirea procesului educaţional. În învăţământ controalele sunt acţiuni fireşti care au menirea să contribuie la asigurarea calităţii. În acest context, părinţii şi elevii au doar de câştigat.

Î.: Spuneţi, vă rog, dle Negrei, cum se întâmplă că cei mai rataţi miniştri ajung la Academie cei mai mari savanţi? (I. Zegrea, Chişinău)

I.N.: Înţeleg la cine vă referiţi. Dar vreau să vă asigur că în cel mai apropiat timp Institutul de Integrare Europeană urmează a fi reformat. După reformarea instituţiei, aici vor reveni cercetătorii calificaţi din domeniile: drept, filosofie, sociologie, politologie, iar dnii foşti miniştrii vor participa, pe baze generale, la concursul pentru ocuparea locurilor vacante, conform pregătirii lor profesionale.

Î.: Are Guvernul un program de reabilitare a caselor de cultură şi a librăriilor de la sate? (I. Bostan, Nisporeni)

I.N.: Unele case de cultură din mediul rural se reabilitează prin intermediul Fondului de Investiţii Sociale. Dar, din păcate, nu fiecare primărie poate accesa acest fond, deoarece una dintre condiţii este contribuţia comunităţii cu un anumit procent din suma necesară, iar comunitatea mai degrabă preferă proiectele de asigurare cu apă, cu gaz etc. Pentru reabilitarea caselor de cultură este nevoie de un program de stat cu finanţare centralizată. În ceea ce priveşte librăriile, actualmente, se creează o reţea de alternativă în locul fostelor „luminiţe”, în aşa fel încât cartea să fie prezentă şi în localităţile săteşti.

Î.: Ce se aude, dle viceprim-ministru, la Guvern despre majorarea salariilor categoriilor bugetare, am în vedere, profesorii, medicii, lucrătorii din domeniul culturii?(M. Carp, profesoară, Cimişlia)

I.N.: Nicio categorie de bugetari nu o duce foarte bine în R. Moldova. Dar salarizarea lor, la moment, este asigurată în conformitate cu posibilităţile reale ale economiei. Astăzi, din păcate, nu dispunem de mijloace financiare care ar asigura suplimentarea salariilor angajaţilor din sfera bugetară. Guvernul actual a sprijinit învăţământul în ceea ce priveşte salarizarea corpului didactic. Ultima majorare a salariilor profesorilor a fost operată în anul curent de studii şi a constituit în medie 24 la sută. În afara salariului de bază, profesorii beneficiază de sporuri pentru vechimea în muncă, pentru gradul didactic, dirigenţie etc., astfel încât salariul cadrului didactic poate să depăşească uneori salariul mediu pe economie. Desigur că e loc pentru mai bine, căutăm surse, dar în momentul de faţă nu putem face promisiuni deşarte nimănui.

Î.: Dle Negrei, nu credeţi că aderarea R. Moldova la Procesul de la Bologna a fost compromisă? Vă rog să numiţi măcar câteva lucruri bune care au fost posibile datorită acestei aderări… (Z.Cenuşă, Bălţi)

I.N.: Nu cred că a fost compromisă. Da, facem primii paşi în această direcţie, unele lucruri încă nu sunt înţelese sau conştientizate aşa cum trebuie. De exemplu, la noi, Procesul de la Bologna este înţeles atât de studenţi, cât şi de profesori ca un fapt ce a divizat învăţământul superior în două trepte: I – studiile de licenţă şi II – studiile de masterat. Dar se uită de un principiu esenţial – mobilitatea studenţilor. În procesul de învăţământ studenţii, în afară de notele pe care le iau la examene, primesc şi credite transferabile la fiecare disciplină. Aceste credite le oferă posibilitatea ca, în orice moment, să-şi poată continua studiile într-o altă instituţie din ţară sau de peste hotare. Faptul că puţini folosesc aceste credite nu înseamnă că sistemul ca atare nu este eficient. De fapt, unii îl folosesc, merg la studii în alte ţări după anul I sau anul II de studii în Moldova. Or, acest lucru este posibil doar datorită Procesului de la Bologna.

Î.: Mă numesc Mihail Vasiliev. Întrebarea pe care vreau să v-o adresez am pus-o şi dlui Bujor, atunci când a fost în dialog cu cititorii TIMPULUI. Se referă la obligativitatea predării limbii ruse în şcoli, în liceu, de două ori pe săptămână. Copilul meu posedă foarte bine limba rusă, încă de la grădiniţă, şi acum are limba rusă de două ori pe săptămână, iar engleza o singură dată. Mă interesează dacă se va schimba ceva în curriculumul şcolar în acest sens.

I.N.: Din câte cunosc, conform Planului de Învăţământ, în şcoala naţională, limba rusă ca disciplină obligatorie se predă doar în ciclul gimnazial, câte două ore pe săptămână. Limba engleză este studiată în treptele de şcolaritate: primară, gimnazială şi liceală. Numărul de ore la limba engleză diferă de la treaptă la treaptă, în medie depăşind numărul de ore pentru limba rusă.

– Dar în alegerea limbii străine pe care copiii o studiază în liceu credeţi că ar trebui să fie luată în considerare şi opţiunea părinţilor?

– Părinţii, într-adevăr, pot participa la alegerea limbilor străine de studiu pentru copiii lor. Înţeleg că dumneavoastră sunteţi pentru aceea ca în şcoli să se studieze mai aprofundat engleza. Eu consider că studierea limbii ruse ne oferă de asemenea nişte posibilităţi de comunicare…

– Când zic că părinţii trebuie să aibă dreptul de a alege pentru copilul lor limba pe care vor s-o înveţe aprofundat, mă gândesc şi la planurile de viitor pe care le au pentru copilul lor.

– Sunt de acord cu dvs. Pentru studierea aprofundată a limbilor străine există, mai ales la Chişinău, o mulţime de posibilităţi suplimentare la programa şcolară.

Î.: Dle Negrei, vă cunoaştem şi ca un luptător pentru studierea Istoriei adevărate în şcoală. Pe când activaţi ca vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilor aţi făcut multe acţiuni în această direcţie. Ce faceţi acum, când aţi ajuns la putere? Când va fi reintrodusă disciplina Istorie la examenele de Bac?(V. Drumea, Floreşti)

I.N.: Consider ca trebuie să revenim la restabilirea examenului de Bac la istorie. Totodată este necesar ca acest obiect să se studieze mai aprofundat în şcoală. În acest sens, recent, s-a reevaluat curriculumul şcolar la istorie. Conform acestuia, studierea istoriei se va face în baza unui curs sintetic de istorie, compus din istorie universală şi cea a românilor. Au fost înlăturate componentele falsificate din aşa-numitul curs de istorie integrată. Mai mult decât atât, din învăţământ au fost retrase şi unele manuale de istorie integrată, este vorba de manualele pentru clasele a IX-a şi a XII-a.

Î.:Dle viceprim-ministru, Codul Educaţiei nu vine în contradicţie cu Legea Învăţământului?(A. Sofroni, Soroca)

I.N.: Odată cu aprobarea Codului Educaţiei, Legea Învăţământului din 1995 urmează a fi abrogată. Codul va reglementa toate aspectele organizării şi funcţionării sistemului educaţional. Guvernul şi întreaga societate pune mari speranţe în Codul Educaţiei, pentru că aproape fiecare cetăţean al republicii are tangenţe cu sectorul educaţiei şi învăţământului.

Î.:Bună ziua! Sunt părintele a doi elevi de la Liceul Teoretic „Mircea Eliade”. Cred ca ştiţi, iar dacă nu – vă aducem la cunoştinţă, că liceul nostru este supus unor nesfârşite controale din partea ministrului Bujor. Care e scopul acestor controale pe parcursul ultimelor trei-patru luni?(Diana Stratulat, părinte)

I.N.: Am răspuns deja unui părinte de la acest liceu. Vă asigur că rezultatele acestor controale vor fi făcute publice.

– Dl ministru Bujor s-a prezentat personal de vreo trei ori la liceu…

– S-a prezentat pentru că era necesar. Iar discuţiile pe care le-a purtat cu corpul didactic, cu părinţii au fost în scop de documentare şi intră în obligaţiunile sale funcţionale. 

– Ştiţi că liceul acesta e foarte bun, elevii obţin medalii, diplome la toate olimpiadele…

– Da, e un liceu bun. Şi nu cred că aflarea ministrului acolo în vizită a perturbat procesul de învăţământ. E de datoria dumnealui să se informeze şi să ţină situaţia sub control.

Î.: Dle Negrei, ce se întâmplă la Academia de Ştiinţe? Sunteţi la curent cu situaţia de acolo?(L. Laur, Chişinău)

I.N.: Practic, nu e zi în care să nu avem întâlniri sau discuţii pe marginea situaţiei de la AŞM. Guvernul a cerut şi cere în continuare să existe mai multă transparenţă în cheltuirea banului public alocat sferei ştiinţei. Problema este următoarea: ştiinţa din R. Moldova s-a dovedit a fi prea puţin interesată de situaţia reală a economiei din ţară. Eficacitatea cercetării este modestă. Cercetările efectuate pe mijloacele alocate de stat au un impact insignifiant asupra stării economiei. Guvernul insistă ca cercetările să fie orientate spre necesităţile concrete ale economiei şi ale cetăţenilor. Iar Academia insistă pe majorarea alocaţiilor băneşti din partea statului, ceea ce la momentul de faţă nu ne putem permite, nici pentru alte sectoare, nu doar pentru academie.

– Unii savanţi critică în presă proiectul noului Cod al Educaţiei, ce au savanţii cu acest Cod?

– Proiectul Codului Educaţiei prevede ca mijloacele băneşti pentru cercetarea ştiinţifică să fie alocate nu doar Academiei, dar şi ministerelor, instituţiilor de învăţământ superior, unde de asemenea se fac cercetări ştiinţifice. La concret: până în prezent, AŞM prin intermediul Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică gestiona toate mijloacele financiare destinate ştiinţei, iar conform Codului, consiliul respectiv urmează a fi scos de sub patronajul AŞM şi subordonat Guvernului, care va gestiona ulterior banii pentru întreaga ştiinţă, inclusiv cea academică. Nemulţumirea constă în faptul că Academia este lipsită de posibilitatea de a gestiona mijloacele băneşti alocate de guvern. De fapt, până în 2005, consiliul respectiv se afla în subordinea Guvernului, dar a fost trecut la AŞM şi în felul acesta Guvernul s-a pomenit fără o pârghie eficientă.

Î.: Dle Negrei, mă adresez dumneavoastră ca istoric, dar şi ca viceprim-ministru: nu credeţi că Institutul de Istorie ar trebui reanimat?(P. Dan, profesor de istorie)

I.N.: Da, cred. Mai mult decât atât, zilele acestea am avut o întâlnire la Academia de Ştiinţe unde am discutat despre instituţiile de cercetare din domeniul ştiinţelor socio-umane. În general, trebuie să constatăm că acest domeniu a avut de suferit cel mai mult în perioada precedentă. Am convenit cu savanţii, cu preşedintele şi vicepreşedintele AŞM ca Institutul de Istorie să fie restabilit în formula de până la 2005 şi, concomitent, să fie creat un institut nou, care se va numi Institutul de Cercetări Juridice, Filosofice, Sociologice şi Politice, în baza actualului Institut de Integrare Europeană, format mai mult din considerente politice.

Î.: Sunt Serafim Florea, de la Academia de Ştiinţe. Vreau să precizez dacă în sfera pe care o patronaţi dumneavoastră intră şi Resursele umane?

I.N.: Da, dle Florea. Care-i întrebarea?

– E mult de povestit, nu vreau să vă reţin la telefon. Vă rugăm să ne primiţi în audienţă în curând…

I.N.: Bine, vă aştept.