„Avem autorităţi ale statului care au un mandat prevăzut în legislaţie, iar atribuţiile preşedintelui nu depind de faptul dacă este ales de Parlament sau în urma alegerilor directe, nu depinde dacă a fost votat cu 100% din voturile cetăţenilor sau cu majoritatea celor care au participat la vot. Din punct de vedere juridic, este o problemă serioasă şi trebuie să avem discuţii legale la acest capitol”, a declarat viceministrul în cadrul dezbaterilor publice cu tema „Relaţiile dintre ramurile puterii în condiţii noi: între colaborare, alegeri parlamentare anticipate, impeachment şi …altceva”, organizate de Agenţia de Presă IPN şi Radio Moldova.
O altă problemă evidenţiată de Nicolae Eşanu ține de mandatul preşedintelui conform Constituţiei „Vreau să atrag atenţia că, în conformitate cu Constituția, preşedintele trebuie să fie apolitic și cu certitudine preşedintele nu poate fi reprezentant al unui curent politic. Din această perspectivă şi este prevăzută obligativitatea să se retragă din partid. Altfel spus, preşedintele are un mandat conform legislaţiei şi în exercitarea acestuia urmează să respecte legislaţia în vigoare.
Potrivit viceministrului, în ceea ce priveşte posibilitatea de a participa la dezbateri politice, preşedintele nu trebuie să se situeze pe partea agendei politice a unui partid. Din perspectiva faptelor concrete, nici Guvernul şi nici Ministerul Justiţiei nu văd o problemă în relaţia dintre preşedinte cu celelalte autorităţi. Cu toate acestea, există unele semne şi întrebări, un exemplu fiind componenţa delegaţiei care a plecat la Moscova, inclusiv faptul că în componenţa acesteia nu a fost inclus un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe, caz fără precedent în istoria vizitelor efectuate de către șefii de stat.
„Nu am luat aceasta ca o confruntare politică, Guvernul a avut mai multe opţiuni să modifice componenţa delegaţiei, însă a aprobat varianta propusă, drept semn că nu a fost examinată prin prisma relaţiilor eventual tensionate dintre puteri”, a spus Nicolae Eşanu.
Acesta s-a referit și la informaţia precum că preşedintele a respins candidaturile a 11 judecători. „Pentru Ministerul Justiţiei este un lucru neobişnuit, dar Ministerul nu a luat aceasta ca pe o confruntare”. El și-a exprimat speranţa să vadă raţionamente legale privind această decizie a şefului statului precizând că pe moment există semne de întrebare, dar nu este vorba despre o criză instituţională. Pentru specialişti nu va fi o surpriză că, pe viitor, ar putea exista o criză politică.
Dezbaterile publice „Relațiile dintre ramurile puterii în condiții noi: între colaborare, alegeri parlamentare anticipate, impeachment și …altceva”, sunt ediția a 69-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.
IPN
