Aurescu: România are datoria de a ajuta Republica Moldova

România are datoria de a ajuta Republica Moldova, având în vedere comunitatea de limbă, de cultură şi de istorie, dar şi Parteneriatul Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, a declarat ministrul de Externe Bogdan Aurescu vineri, la Conferinţa ministerială privind Platforma de Sprijin pentru R. Moldova, transmite News.ro.

”Astăzi România găzduieşte un eveniment extrem de important: a doua Conferinţă ministerială privind Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova. După cum ştiţi, prima ediţie a acestei Conferinţe a avut loc la Berlin, pe 5 aprilie, şi astăzi, ca şi la Berlin, România co-prezidează, prin ministrul afacerilor externe, alături de omologul german, împreună cu ministrul de stat pentru parteneriate, dezvoltare şi francofonie din Franţa, această Conferinţă extrem de importantă, dedicată mobilizării, concentrării şi coordonării sprijinului politic, tehnic şi, respectiv, financiar pentru Republica Moldova. După cum cunoaşteţi, Republica Moldova, ca urmare a efectelor multidimensionale ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei, are de înfruntat o serie de crize, sau situaţii de criză, care sunt suprapuse: pe de o parte, o criză umanitară, generată de valul de refugiaţi care trebuie gestionat de autorităţile de la Chişinău, pe de altă parte, o criză economică, care este determinată pe de o parte, de pierderea unor anumite pieţe de desfacere din regiune din cauza războiului, care a urmare a unor cheltuieli bugetare determinate de situaţia refugiaţilor din Republica Moldova, există în Republica Moldova o inflaţie crescută de 29%, poate cea mai mare din Europa. Şi sunt şi alte efecte complicate, inclusiv în ceea ce priveşte securitatea energetică a Republicii Moldova, o situaţie care pre-exista războiului, dar care a fost agravată de efectele războiului din Ucraina”, a declarat ministrul.

El afirmă că, în acest context, este nevoie de sprijin – şi Conferinţa desfăşurată vineri la Bucureşti îşi propune să consolideze Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, ca instrument de susţinere a eforturilor autorităţilor de la Chişinău, pe de o parte de a trece cu bine peste aceste situaţii de criză, iar pe de altă parte, pe termen mediu, să efectueze cu succes reformele necesare pentru modernizarea statului şi pentru consolidarea rezilienţei instituţiilor sale.

”Acest efort de reformă este cu atât mai relevant, pentru că, pe 17 iunie, Comisia Europeană a emis Opinia sa, prin care a propus acordarea statutului de candidat. Pe baza acestei opinii Consiliului European, la sfârşitul lunii iunie, a decis acordarea statutului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova, iar Opinia Comisiei conţine o serie de repere, o serie de obiective, de benchmark-uri de reformă, care trebuie să fie îndeplinite de Republica Moldova. O parte dintre aceste obiective se regăseau deja în obiectivele de reformă ale autorităţilor de la Chişinău – dacă vorbim despre reforma justiţiei, reforma administraţiei publice, despre lupta anticorupţie sau dezoligarhizarea Republicii Moldova”, a argumentat ministrul.

”Prin urmare, este nevoie de un efort foarte hotărât, foarte serios, de o muncă asiduă, pe de o parte, din partea autorităţilor de la Chişinău – şi avem toată încrederea că atât Guvernul, cât şi Preşedinţia Republicii Moldova vor depune toate eforturile pentru continuarea procesului de reformă şi pentru continuarea eforturilor de aderare la Uniunea Europeană -, pe de altă parte, la rândul său, România este hotărâtă să susţină pe deplin Republica Moldova în acest proces de reformă în spirit european, şi Conferinţa de astăzi o dovedeşte, aşa cum o dovedeşte şi sprijinul pe care l-am acordat, în mod constant, în plan bilateral.  România are datoria de a ajuta Republica Moldova, având în vedere comunitatea de limbă, de cultură şi de istorie, dar şi Parteneriatul Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a continuat ministrul.

Conform lui Aurescu, faptul că România este împreună cu Germania şi Franţa, în acest efort,  împreună cu 33 de alte state, din Uniunea Europeană, din G7 şi din alte regiuni ale lumii, alături de peste 10 organizaţii internaţionale, instituţii europene, alte agenţii, inclusiv agenţii ONU, arată că Republica Moldova este foarte mult în atenţia comunităţii internaţionale şi că aceste organizaţii, aceşti actori, aceste state împărtăşesc opinia noastră cu privire la importanţa stabilităţii Republicii Moldova şi la importanţa susţinerii parcursului său european.

”Prin urmare, sperăm că, astăzi, Conferinţa va reuşi să se transforme într-un instrument permanent, să se consolideze în abordarea sa de a susţine reforma din Republica Moldova, care este necesară pentru aderarea la Uniunea Europeană, inclusiv prin Grupurile de lucru, cele cinci Grupuri de lucru care îşi vor desfăşura activitatea în paralel cu lucrările plenarei Conferinţei noastre”, a conchis şeful diplomaţiei române.