Axolotlul, animalul care-şi regenerează membrele,creierul, inima, coloana vertebrală şi ochii
În lumea amfibienilor, axolotlul este regele „pieselor de schimb”. Această salamandră mexicană, pe cale de dispariţie, serveşte ca propriul magazin de schimb pentru părţile pierdute ale corpului, fiind capabilă să-şi regenereze pe deplin membrele, coada, inima, coloana vertebrală şi chiar ochii, relatează Science Daily.
Celulele care refac corpul distrus
Cercetătorii s-au concentrat până acum pe blastemă, un grup de celule care se formează la baza unui membru amputat sau a unui ţesut deteriorat şi este modus operandi pentru regenerare. Aceste celule coordonează instrucţiunile de regenerare a muşchilor, a cartilajului, oaselor, vaselor de sânge şi a pielii- toate la locul potrivit şi la momentul potrivit pentru a face un membru nou.
Oamenii de ştiinţă din echipa de biologie regenerabila a Institutului de Cercetare Morgridge, din SUA, au analizat 17 etape de dezvoltare diferite ale embrionilor de axolotl şi au descoperit o serie extrem de neobişnuită de schimbări genetice.
Aceste „valuri” de schimbare genetică apar de trei ori: când genomul este activat prima dată, în timpul formării intestinului timpuriu şi în timpul formării sistemului nervos. Acest model oferă oamenilor de ştiinţă trei ţinte fierbinţi pentru compararea cu banca de informaţii existentă despre regenerarea axolotl-ului matur.
Procesul de regenerare
„Avem motive să credem că ceea ce are loc în procesul de regenerare a membrelor adulte pare foarte asemănător cu dezvoltarea axolotl-ului timpuriu", spune Jeffrey Nelson, cercetător postdoctoral la Morgridge şi autorul principal al studiului. Acesta susţine că animalul adult poate reactiva un proces primar, similar cu cel de dezvoltare embrionară, care declanşează formarea membrelor.
„Putem găsi asemănări în expresia genei care apare în această etapă timpurie şi în tipurile de celule dezvoltate în blastemă?” a întrebat el. „Aceasta este principala cale de urmat în aplicarea acestor date." Celălalt cercetător principal biologul Peng Jiang spune că proiectul este de asemenea unic prin faptul că dezvoltarea timpurie a axolotl-ului este rareori studiată. Deoarece axolotl are un genom atât de imens, el nu a fost niciodată complet secvenţiat – spre deosebire de broască, care este modelul pentru dezvoltarea embrionilor amfibieni.
După o „reţetă" de regenerare
Cercetătorii îşi pun întrebări esenţiale: Ce gene au un rol atunci când un membru se regenerează? Ar putea exista o „reţetă” care să poată fi reprodusă sau rafinată în alte specii?
Broaştele, şoarecii şi multe alte specii au abilităţi regenerative, dar nu la nivelul sofisticării axolotl-ului. De exemplu, Nelson spune că broaştele pot regenera membrele într-o anumită măsură, dar membrele cresc până la un punct. „Există indicii subtile că aceste abilităţi există în cadrul altor organisme, dar din anumite motive nu poate realiza aceeaşi regenerare ca la axolotl", spune cercetătorul.
Sursa: Adevarul.ro