Traian Băsescu s-a prezentat miercuri, în jurul orei 8,30, la Judecătoria Sectorului 5, unde a fost citat în legătură cu o cerere a Parchetului General de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în dosarul răpirii jurnaliștilor români în Irak, dosarul fiind deschis în urma unei plângeri depusă de Corneliu Vadim Tudor.
Fostul președinte a stat în sala de judecată aproximativ o jumătate de oră, declarând la ieșire că a respins în fața magistratului afirmațiile lui Vadim Tudor.
"A fost foarte scurt. Este solicitarea Parchetului de redeschidere a dosarului. Am respins orice afirmație a lui Vadim Tudor cu privire la însușirea unor sume. De asemenea, am arătat judecătoarei că operațiunea a fost desfășurată de serviciile secrete ale României, SIE, SRI și serviciile Armatei, noi având trupe în Irak. De asemenea, am cerut Parchetului General, în cazul în care se va decide redeschiderea dosarului, să mă audieze foarte rapid, pentru că a trena în spațiul public o astfel de suspiciune este defavorabilă inclusiv pentru România. Să presupui că un șef de stat și-a însușit din banii alocați unei operațiuni în afara teritoriului național este inadmisibil", a declarat Băsescu.
El a catalogat acest dosar drept "o palmă pe obrazul Parchetului General", deoarece este vorba de o "delațiune" făcută în luna noiembrie 2009, în timpul campaniei electorale.
"Sunt un fost președinte destul de hărțuit. Observ că pentru Parchetul General nu are nicio relevanță nici morții de la Revoluție, nici Mineriada din 13-15 iunie. Relevanță au reclamațiile făcute de politicieni. Dar, asta este viața", a mai spus Băsescu.
În opinia sa, ar fi în avantajul lui ca dosarul răpirii jurnaliștilor din Irak să fie desecretizat, deoarece "ar confirma că este o prostie reclamația lui Vadim Tudor".
"Eu cred că desecretizarea dosarului depinde de cei care l-au secretizat. Asta am și menționat în declarația mea, că nu am secretizat nici măcar o foaie din dosarul răpirii jurnaliștilor. Nu era treaba mea partea operativă. Rolul meu a fost să pun cap la cap toate serviciile, pentru a colecta informația și a face ca toate serviciile să lucreze în aceeași direcție, dar nu eu am avut dosarul operațiunii. El a avut cap de filă SIE", a adăugat Băsescu.
Răspunzând unei întrebări, Traian Băsescu a precizat că, dacă ar mai fi președinte, ar rezolva cazul românului răpit în Burkina Faso la fel cum a rezolvat răpirea celor trei jurnaliști în Irak.
Referindu-se la Omar Hayssam, fostul președinte a spus că este curios dacă sirianul chiar a fost operat de cancer, pentru că o expertiză se poate face cu ușurință și acum.
Traian Băsescu nu a dorit să confirme dacă va candida la Primăria Capitalei, arătând încă nu s-a înscris în PMP.
"Nu am emoții. Să se deschidă dosarul și să ne lămurim. Eu am calitatea de intimat, adică de om reclamat. Vedem ce va face Parchetul pe urmă. În orice caz, după părerea mea, solicitarea de deschidere a acestui dosar este o palmă pentru România. Când se aduce în spațiul public ideea că un șef de stat, în colaborare cu un general american, au putut să fure bani, iar autoritățile române fac un spectacol din lucrul acesta, nu prinde bine României. Dar, asta e viața", a declarat Traian Băsescu la intrarea în sediul instanței.
Acest dosar a fost deschis după ce Corneliu Vadim Tudor a depus o plângere penală la Parchetul General în care îi acuza pe Traian Băsescu și pe președintele PDL de la acea vreme, Vasile Blaga, că și-au însușit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnaliști români răpiți în Irak în anul 2005.
În plângerea penală depusă la Parchet, Vadim Tudor aducea ca argumente afirmațiile făcute într-o carte de fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu și anume că din suma plătită de statul român pentru eliberarea jurnaliștilor ar fi dispărut 4 milioane de euro. Potrivit lui Nastasiu, autoritățile de la București ar fi trimis la Bagdad, prin intermediul SIE și cu implicarea lui Traian Băsescu, aproximativ 12 — 13 milioane de euro, însă răpitorii ar fi primit doar 9 milioane de euro. El îl acuza pe Traian Băsescu că a clasificat pentru 50 de ani documentele despre negocierile din Irak și suma reală plătită răpitorilor.
Inițial, dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Sectorului 5, care și-a declinat competența în acest caz pe 28 mai 2015, cauza a ajuns apoi la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanță care a retrimis dosarul la Judecătoria Sectorului 5.
sursa: agerpres.ro
