Bătălia pentru Găgăuzia

Presa locală scrie că marea luptă se va da între Partidul Democrat care îl susține pe Nicolai Dodoglo și Partidul Socialist care o promovează pe Irina Vlah. Pentru a câștiga voturile alegătorilor, unii candidații încearcă să exploateze simpatiile proruse ale locuitorilor autonomiei.

Preşedintele Comisiei Electorale de la Comrat, Valentin Cara, a declarat că, până pe 21 martie, concurenţii electorali pot face agitaţie electorală. Aceştia au dreptul să amplaseze afişe electorale în locurile special amenajate de către autorităţile locale, să participe la dezbateri publice şi să se întâlnească cu alegătorii. După trageri la sorţi, s-a stabilit că primul pe buletinul de vot va fi Valerii Ianioglo, urmat de Serghei Buzadji, Ruslan Garbalî, Nicolae Dudoglo, Oleg Caicî, Irina Vlah, Oleg Garizan, Alexandru Stoianoglo, Serghei Cernev. Lista este închisă de Dumitru Croitor, Ilia Anastasov şi Leonid Dobrov. Recent, din cursă a ieșit directorul Întreprinderii „Gagauz-gaz” Oleg Caicî, îndemnând alegătorii să-l susțină pe Nicolae Dodoglo. Prin urmare, au rămas 11 doritori de a ocupa funcția de bașcan. Deși toți concurenții vor figura în buletinele de vot în calitate de candidați independenți, unii din ei, înainte de a intra în cursă, au fost membri ai unor partide politice. Actualul viceguvernator al autonomiei Valerii Ianioglo vine din formațiunea „Gagauzia Unită”, fosta colegă de partid a lui Voronin, Irina Vlah, este promovată de socialistul Igor Dodon, Oleg Garizan este înaintat de comuniști, iar Alexandru Stoianoglo și Nicolae Dodoglo au ieșit din Partidul Democrat. Programele electorale promit crearea locurilor noi de muncă, reforma fiscală, modernizarea infrastructurii, dezvoltarea economică, lupta cu corupția și consolidarea autonomiei. Diferențele se văd la capitolul politică externă. Dacă Serghei Buzadji propune deschiderea consulatelor Rusiei, Bulgariei și Turciei pe teritoriul autonomiei, atunci Ruslan Garbalî optează pentru integrarea în Uniunea Euroasiatică. Pe aceeași undă se află și fosta comunistă Irina Vlah care promovează parteneriatul strategic cu Rusia. Irina Vlah se bucură de susținerea totală a Partidului Socialiștilor, care l-a exclus din rândurile sale pe Dumitru Croitor. Fosta comunistă se afișează pe fundalul drapelului Federației Ruse și a organizat la Ceadâr-Lunga un concert cu interpretul Oleg Gazmanov, care are interdicție de a intra pe teritoriul Letoniei pentru cântecele sale despre Uniunea Sovietică. De altfel și alt favorit al campaniei, Nicolae Dodoglo nu ezită să apară pe panouri electorale având imaginea Kremlinului în spate. Cel mai radical dintre candidați este Leonid Dobrov. Acesta propune federalizarea Republicii Moldova și recunoașterea rezultatelor referendumului ilegal din 2 februarie 2014, care prevede ca Autonomia Gagauză să devină independentă în cazul în care R. Moldova își pierde suveranitatea. Ceilalți candidați nu se aventurează în proiecte de acest gen și optează pentru consolidarea autonomiei în cadrul Republicii Moldova. Care vor fi opțiunile alegătorilor, rămâne să vedem. În cazul în care nu va fi ales bașcanul pe 22 martie, al doilea tur va avea loc pe 5 aprilie.

Relații tensionate cu Chișinăul

Alegerile din Autonomia Găgăuză au loc în contextul în care relațiile dintre Chișinău și Comrat au devenit destul de tensionate în perioada 2013-2014. Politicienii locali au acuzat conducerea R. Moldova că a neglijat problemele regiunii. Pretențiile liderilor UTA Găgăuzia se rezumă la următoarele subiecte: nerespectarea de către autoritățile centrale ale statutului juridic special al regiunii găgăuze; lipsa atenției din partea Chișinăului față de problemele autonomiei, inclusiv sume financiare insuficiente din bugetul de stat pentru proiecte de investiții capitale și problema vectorului politicii externe a Republicii Moldova care prevedea semnarea Acordului de Asociere și crearea zonei liberului schimb cu Uniunea Europeană. În martie 2014, a fost creat un grup de lucru pentru examinarea problemelor ce țin de statutul Găgăuziei. Majoritatea revendicărilor înaintate de autoritățile de la Comrat se referă la funcționarea legii privind autonomia găgăuză. Experții IDIS „Viitorul” recomandă în studiul „Dosarul Găgăuz: evoluții și recomandări din partea societății civile din Republica Moldova” armonizarea legislaţiei în problema găgăuză și crearea unui grup de lucru permanent care să se ocupe neîncetat de problema autonomiei găgăuze, iar deciziile adoptate să nu aibă caracter unilateral.