S-a întâmplat recent, la 2 mai, atunci când Vladimir Voronin i-a surprins pe toţi solicitând amânarea şedinţei plenului Parlamentului, pentru iniţierea procedurilor de alegere a speakerului. Evenimentul a trezit mai multe semne de întrebare, care nu şi-au găsit până azi un răspuns…oficial. Răspunsuri totuşi există puţin mai adânc, în culisele teatrului evenimentelor din PCRM.
Evenimentul straniu s-a produs chiar după ce liberal-democraţii şi comuniştii au înregistrat în Parlament pachetul de legi de tristă faimă care aştepta să fie votat conform înţelegerilor PLDM-PCRM. Conform unor surse din interiorul Partidului Comuniştilor, Tkaciuk a fost cel care a mediat după 22 aprilie negocierile între Filat şi Voronin pe marginea alegerilor anticipate şi a pachetului de legi antidemocratice şi antieuropene, respectiv cel care insista în interiorul PCRM pe votarea cât mai grabnică a pachetului „răzbunării lui Filat”.
Aceleaşi surse confirmă că Voronin se opunea şi nu vroia să voteze nici un proiect comun cu PLDM, fiind de părere că Filat nu vrea să provoace alegeri anticipate, ci doar să folosească fracţiunea comuniştilor pentru a se răzbuna pe foştii parteneri de alianţă. Astfel, motivul solicitării amânării şedinţei n-a fost nimic mai mult decât un pretext pentru a acoperi un time-out tehnic solicitat de Voronin, pentru a amâna votul PLDM-PCRM.
Solicitarea lui Voronin, făcută personal de la microfonul din Parlament şi susţinută de deputaţii democraţi i-a înfuriat nu doar pe liberal-democraţi, dar şi pe cei din aripa de „Che Guevar-işti” din PCRM, sub conducerea lui Tkaciuk. Conform surselor, Tkaciuk chiar l-ar fi ameninţat pe Voronin cu părăsirea PCRM în cazul în care pachetul de legi convenit cu Filat nu era votat de comunişti. Tkaciuk ar fi fost urmat şi de alţi câţiva membri ai grupului radical de comunişti, afiliaţi lui.
Totodată, Tkaciuk s-a apucat imediat să-i demonstreze lui Voronin că intenţiile lui Filat erau serioase, acesta cu adevărat fiind decis să meargă la anticipate, astfel respectându-şi angajamentele asumate în faţa comuniştilor. La solicitarea lui Tkaciuk, a fost realizat în regim de urgenţă un interviu al lui Filat pentru Tribuna.md, portal subordonat acestuia, menirea căruia era de a-i demonstra lui Voronin că intenţiile lui Filat „sunt serioase”.
Interviul a fost plasat pe portalul lui Filat în regim de urgenţă, în aceeaşi zi de 2 mai după orele 21.00 (!!!), fiind imediat preluat de resursele media ale PCRM (vezi în imaginea din dreapta articolul de pe portalul de ştiri Omega.md, plasat la 2 mai 2013, 22:16).
Din cauza unor animozităţi pe marginea articolului sus-menţionat, apărute în interiorul PLDM în urma semnalelor de alarmă primite de la Bruxelles, noaptea târziu articolul în care Filat opta pentru anticipate a fost scos de pe Tribuna.md. Faptul dat l-a înfuriat pe Tkaciuk, la insistenţele căruia articolul a fost plasat din nou pe portalul lui Filat peste câteva ore, în dimineaţa zilei de 3 mai, 06:40 (vezi imaginea din stânga). Astfel, avem o situaţie de-a dreptul inedită, în care articolul care preia interviul a apărut… înaintea interviului propriu-zis!
Aşa ori altfel, eforturile lui Tkaciuk n-au fost în zadar, acesta fiind suficient de insistent pentru a-l convinge pe Voronin, comuniştii votând peste două zile, de Vinerea Neagră „pachetul răzbunării lui Filat”. Acum rămâne să vedem dacă Filat îşi va respecta şi propriile angajamente, asumate în faţa lui Tkaciuk şi Voronin, dar şi recent a lui Rogozin, care ţin de organizarea alegerilor anticipate în luna octombrie, sau dacă acesta se va răzgândi, aşa cum s-a întâmplat şi în toamna lui 2011.
Contextul face să ne amintim volens-nolens de anii 2007-2008, când Filat s-a desprins de PD, iniţiindu-şi propriul proiect politic, PLDM. De prin culisele PCRM se auzeau încă atunci voci care spuneau că Filat era ghidat şi protejat de către nimeni altul decât… Mark Tkaciuk, care astfel îi pregătea un înlocuitor lui Iurie Roşca şi PPCD-ului, „dezumflat” electoral. Asta ca să nu mai amintim de 7 aprilie 2009, mai multe investigaţii mai mult sau mai puţin anonime relevându-l pe Tkaciuk în calitate de persoană-cheie în planificarea şi organizarea evenimentelor de atunci.
P.S. Nu sunt un adept al teoriilor conspiraţioniste şi am o abordare sceptică atunci când este vorba de analiza proceselor politice. Dar… viaţa asta aranjează uneori elementele puzzle-ului într-un asemenea mod, în care lucrurile par pe cât de incredibile, pe atât şi de… evidente! Bietul Iurie Leancă…
