Potrivit Munich Re, în 2015 multe cicloane tropicale s-au dezlănţuit în regiuni puţin populate, iar fenomenul natural El Nino a redus activitatea uraganelor în Atlanticul de Nord. Din costurile de 90 de miliarde de dolari evaluate de Munich Re, aproximativ 27 de miliarde de dolari au reprezentat pierderile companiilor de asigurări. Cele mai multe catastrofe naturale de anul trecut (94%) au fost evenimente meteorologice.
Cea mai costisitoare catastrofă naturală a fost cutremurul care a devastat Nepalul în luna aprilie. Acesta a provocat decesul a 9.000 de persoane şi pagube financiare de 4,8 miliarde de dolari. Însă, având în vedere lipsa asigurărilor, din pierderile totale de 4,8 miliarde de dolari doar o mică parte au fost suportate de asigurători (210 milioane de dolari).
„La fel ca şi în Nepal, proporţia pierderilor suportate de asigurători de pe urma catastrofelor din ţările emergente şi în curs de dezvoltare rămâne foarte scăzută. Industria asigurătorilor analizează noi modalităţi pentru a reduce acest decalaj şi a ajuta oamenii să facă faţă mai bine pierderilor materiale provocate de o catastrofă“, a declarat Torsten Jeworrek, membru în boardul Munich Re.
Pentru industria asigurărilor cea mai costisitoare catastrofă naturală în 2015 au reprezentat o căderile de zăpadă care au lovit nord-estul SUA şi Canadei în luna februarie, care au provocat asigurătorilor pierderi de 2,1 miliarde de dolari, în timp ce pierderile totale au fost de 2,8 miliarde de dolari.
Mii de miliarde
Pierderile globale provocate de catastrofele naturale au crescut până la 200 miliarde dolari pe an în ultimul deceniu, adică de patru ori mai mult decât în anii ’80. Companiile de asigurare suportă o bună parte a acestor costuri.
În ultimii 30 de ani, aproximativ 2,5 milioane de persoane şi-au pierdut viaţa în catastrofe naturale, dintre care trei sferturi legate de evenimente meteorologice extreme, iar pagubele s-au ridicat la 3.800 miliarde dolari, arată un raport al Băncii Mondiale publicat la Varşovia cu ocazia unei conferinţe ONU dedicate modificărilor climatice.
„Pierderile economice sunt în creştere, de la 50 miliarde pe an în anii 1980 la 200 miliarde pe an în ultimul deceniu, iar aproximativ trei sferturi din aceste pierderi sunt rezultatul unor evenimente meteorologice extreme“, a declarat vicepreşedintele pentru Dezvoltare durabilă al Băncii Mondiale, Rachel Kyte, citat de Agerpres. Banca Mondială precizează că, deşi dezastrele provocate de catastrofele naturale pot afecta toate ţările, cele mai severe pierderi economice şi de vieţi omeneşti sunt înregistrate de ţările sărace.De exemplu, în 2010 uraganul Thomas a devastat St. Lucia şi a provocat pierderi echivalente cu 43% din PIB. Raportul estimează că, în perioada 2002-2006, impactul dezastrelor naturale asupra ţărilor sărace a fost echivalent cu un procent din PIB de zece ori mai mare decât media din ţările dezvoltate.
Statele trebuie să ia măsuri
Potrivit Băncii Mondiale, guvernele ar trebui să se concentreze pe întărirea rezistenţei în faţa dezastrelor, chiar dacă aceasta ar necesita investiţii în avans. De exemplu, construirea de infrastructură rezistentă la dezastre şi sisteme de alertă ar putea fi costisitoare, dar acestea salvează vieţi şi randamentele sunt de 4 până la 36 de ori mai mari decât investiţia iniţială.
Publicarea acestui raport vine la 10 zile după ce taifunul Haiyan a devastat Filipine provocând decesul a 3.976 de persoane. Peste zece milioane de filipinezi au fost afectate de acest dezastru, dintre care mai mult de 350.000 au rămas fără locuinţe.
Anul 2011, reper negativ pentru asigurători
În analizele societăţilor de asigurare anul 2011 rămâne un reper negativ fie şi doar pentru faptul că atunci a avut loc cel mai puternic seism din istoria recentă a Japoniei. Conform studiului SIGMA al reasigurătorului elveţian SWISS Re, daunele provocate de dezastre naturale în 2011 au fost depăşite ca valoare doar de cele din 2005. La nivel global, pagubele generate de catastrofe naturale au depăşit 103 miliarde dolari, mai mult decât dublul nivelului înregistrat în 2010. În privinţa catastrofelor naturale, 2011 este depăşit doar de anul 2005, când numai uraganele Katrina, Rita şi Wilma au provocat pagube de peste 100 miliarde de dolari, totalul fiind de 132 miliarde de dolari. De altfel, numai faptul că sezonul uraganelor din America de Nord a fost unul moderat în acel an a menţinut daunele sub nivelul celor din 2005.În acelaşi timp, 2011 pare a fi anul cu cele mai mari pierderi economice cauzate de catastrofe naturale, ajungând până la aproximativ 350 miliarde de dolari. Acest fapt ar fi putut fi dezastruos pentru reasigurători dacă firmele afectate aveau o acoperire mai mare prin asigurare.
Inundaţii costisitoare
Daunele produse de inundaţii au depăşit anul trecut cu mai mult de trei ori media ultimilor 10 ani. Aceasta este premisa de la care a plecat conferinţa organizată de SWISS Re, unul dintre primii reasigurători mondiali, desfăşurată anul trecut la Centrul SWISS Re pentru Dialog Global de lângă Zürich. La eveniment au participat asigurători şi brokeri de reasigurare din întreaga Europă. „2011 a fost un an al recordurilor din punct de vedere al pagubelor produse de catastrofele naturale“, a spus Lucia Bevere, senior Catastrophe Data Analyst al reasigurătorului. La această situaţie a contribuit în mod cert catastrofa din Japonia din primăvara lui 2011: un cutremur urmat de un tsunami, care au curmat vieţile a peste 19.000 de oameni şi au generat pierderi economice record, de 210 miliarde dolari, precum şi pierderi asigurate de 35 miliarde dolari.
Preţul unui cutremur major
Potrivit calculelor făcute de specialiştii PAID şi de un broker independent folosind metoda Risk Management System, un cutremur similar celui din 1977 ar aduce asigurătorilor din România pagube de 1,65 miliarde euro. Din păcate, asigurările obligatorii existente nu acoperă decât 200 de milioane euro.
La cutremurul din 4 martie 1977, 5% din locuinţele din România au înregistrat daune totale, adică 35.000 de locuinţe au fost distruse şi alte 700.000 de locuinţe au necesitat reparaţii, iar totalitatea daunelor a fost de două miliarde de dolari. Un cutremur de 7,2 grade pe scara Richter în zona Vrancea este un lucru obişnuit şi se produce ciclic, o dată la 35-40 de ani. Simulările indică un număr total de 44.600 de daune totale la nivel naţional şi alte un milion de locuinţe afectate în cazul unui cutremur de 7,2 grade, la un fond de locuinţe actual de 8,4 milioane, faţă de 6,2 milioane în 1977.
Dacă luăm în calcul faptul că sunt patru milioane de poliţe de locuinţe facultative şi obligatorii, inclusiv cele 500.000 ale PAID, daunele totale care ar trebui plătite de asigurători ar fi de 1,65 miliarde euro. Daunele ar putea urca la 3,5 miliarde de euro dacă întregul fond locativ al României ar fi asigurat prin intermediul poliţelor emise de PAID. La nivelul PAID, un astfel de cutremur ar putea produce 30.520 de daune, a căror valoare se va ridica la aproximativ 190 milioane de euro. Scenariul PAID a împărţit judeţele în trei mari categorii de zone de risc, zona C având expunerea cea mai mare la riscul de cutremur.
Tsunami – tragedia japoneză
Japonia a fost lovită în 2011 de un cutremur violent, cu o magnitudine de 8,9 grade, care a provocat valuri de tsunami şi a fost urmat de numeroase replici puternice. Pagubele economice din regiunile japoneze afectate de cutremur au însumat 170-180 miliarde dolari, potrivit unei analize Credit Suisse. Conform estimărilor analiştilor, citate de Wall Street Journal (WSJ), costurile companiilor de asigurări s-ar putea situa între 10 şi 25 miliarde dolari. Spre comparaţie, în urma cutremurului din România din martie 1977, fosta companie de asigurări de stat ADAS a plătit pagube de 1,4 miliarde dolari.
sursa: romanialibera.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
