Ce mai dăm rușilor?
Despre aceasta scria, pe o rețea de socializare, jurnalista de investigație Cornelia Cozonac. Mai mult, la una din școli, tatăl, refuzând să plătească așa-zisa taxă, a fost nevoit să lase băiatul să fie supus unor testări, legalitatea cărora, din nou, este sub semnul întrebării. În timpul examinării, „profesorii au făcut tot posibilul ca să-i demonstreze băiatului că este prost”, cel puțin așa relatează jurnalista. În urma acestor încercări fără izbândă și dezamăgiri, părinții au ales să-și aranjeze copilul la o școală cu predare în limba rusă, unde acesta învață foarte bine.
Acum ar fi ridicol să mai vorbesc despre așa-zisa reformă educațională. De fiecare dată când ajungeam în vreun sat, locuitorii mi se plângeau cât de greu le este copiilor după ce li s-a închis școala. Problema mitei în școli nu mai ajunge să fie doar un mit. Bani se investesc cu nemiluita. În schimb i se zice reformă!
Nu știu ce este mai enervant și trist. Faptul că acei părinți s-au dezamăgit de instituțiile de învățământ cu predare în limba română? Faptul că nu au depus plângere la Centrul Național de Anticorupție? Sau faptul că un copil capabil va fi educat în limba rusă și, probabil, nu va mai învăța limba română cum se cuvine?
Oameni buni, dacă cei aleși de noi au vândut tot ce-au putut rușilor, oare trebuie și noi să participăm la asta? Oare vrem să fim mereu etichetați ca fiind niște naivi, oameni fără studii, fără inițiativă? Oare să fim noi acel popor care s-a răsculat odată și apoi a furat niște televizoare?
Nu mai avem multe de dat. De ce n-am lua înapoi?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!