Deși așteptat, după ce a fost făcut public Codul Educației a trezit discuții controversate pe marginea mai multor prevederi, în special ce țin de funcția de director și durata mandatului acestuia, atestarea cadrelor didactice și finanțarea proiectelor de cercetare.
Limba română este obligatorie pentru toți
Potrivit Codului Educației, studierea limbii române este obligatorie în toate instituţiile de învăţământ de orice nivel, iar procesul de învățământ trebuie să se desfăşoare în limba română sau, în limita posibilităților sistemului educațional, în limbile minorităţilor naţionale sau în una din limbile de circulaţie internaţională. De asemenea, noul Cod prevede creșterea ponderii disciplinelor studiate în limba română în instituțiile de învățământ general cu altă limbă de predare. În ceea ce privește alte limbi studiate, în art. 9 al Codului se stipulează că „statul asigură condiții de formare și dezvoltare a competențelor de comunicare în limbile engleză, franceză și rusă în toate instituțiile publice de învățământ general”.
După aprobarea Codului, învăţământul va deveni obligatoriu până la vârsta de 18 ani, va începe cu ciclul întâi preşcolar – grupa pregătitoare şi finalizează cu învăţământul liceal sau învăţământul profesional tehnic.
Pentru aplicarea prevederilor Codului în actuala formulă va fi necesară Crearea Inspectoratului Școlar Național care ar urma să fie „responsabil de evaluarea învățământului general, de acreditarea instituțiilor și de asigurarea calității învățământului general”. Pentru evaluarea și acreditarea instituțiilor de învățământ superior ar urma să fie creată Agenţia Națională de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional.
Cine poate preda în școală
Evaluarea internă a cadrelor didactice din învăţământul general se va efectua anual, iar în procesul de evaluare instituția trebuie să consulte opiniile elevilor, părinţilor şi ale altor cadre didactice din instituţia respectivă.
Mai mult, potrivit prevederilor proiectului, la liceu vor putea preda doar cadrele didactice cu diplomă de master, iar la universitate doar profesorii cu diplomă de doctor. Toate cadrele didactice, cu excepția absolvenților repartizați de minister, vor fi angajate în bază de concurs.
Tinerii specialiști care se vor angaja în instituțiile de învățământ publice din mediul rural și centrele raionale vor beneficia, în primii trei ani de activitate, de compensarea cheltuielilor pentru chirie, consumul de energie termică și electrică, din contul bugetului de stat.
La pensionare, personalul didactic din învățământul general public beneficiază de o indemnizație unică în cuantum de 15% din salariul de funcție pentru fiecare an complet de activitate în domeniul educațional. Totodată, în Cod este specificat faptul că personalul didactic, științifico-didactic și științific nu vor putea presta servicii cu plată copiilor, elevilor, studenților cu care interacţionează direct la clasă sau în grupa academică în activitatea didactică.
Directorii – nu mai mult de două mandate
Candidații la postul de director de școală nu vor mai fi obligați să aibă experiență pedagogică și vor fi numiți prin concurs pe o perioadă limitată de 5 ani. Aceștia nu vor putea deține funcția mai mult de două mandate consecutiv. Rectorii, însă, vor fi aleși de adunarea generală a instituţiei şi nu prin senat cum este în prezent, iar mandatul va fi la fel, de 5 ani, și nu mai mult de două termene consecutiv.
Contractul de muncă cu directorii ar putea fi reziliat înainte de finisarea mandatului în cazul: comiterii încălcărilor financiare; nerespectării deontologiei profesionale; necorespunderi standardelor în vigoare a managementului promovat; încălcării drepturilor copiilor, elevilor, angajaţilor şi părinților; acordării repetate a calificativului „nesatisfăcător” în urma evaluării instituției, efectuate de către Inspectoratul Școlar Național.
Totodată, Codul Educației prevede finanţarea de la bugetul de stat a proiectelor de cercetare, creaţie artistică, sport, dezvoltare şi inovare ce se efectuează, exclusiv, pe bază de concurs. Dacă până acum banii pentru cercetare erau alocați Academiei de Științe, după adoptarea Codului orice instituție de învățământ superior va putea beneficia, pe bază de concurs, de finanțare.
Extinderea duratei învăţământului obligatoriu va costa în jur de 400 de milioane de lei anual. În perioada de schimbare a corpului didactic din instituţiile de învăţământ general, măsurile de susţinere a tinerilor specialişti vor necesita circa 61 de milioane de lei anual.
Opinia experților
Menționăm că, potrivit Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) care a efectuat expertiza proiectului Codului Educaţiei al Republicii Moldova din perspectiva drepturilor omului, proiectul nu conţine o analiză economico-financiară. „Or, promovarea unui proiect de lege fără o analiză economică, indică asupra faptului că se încearcă evitarea barierelor suplimentare în procesul de adoptare al legii, ceea ce nu aduce nici un beneficiu procesului de legiferare”, se arată în comunicatul de presă emis de CAPC.
Autorii expertizei consideră că, în linii generale, proiectul este conform jurisprudenței Curții Constituționale (CC), însă unele prevederi din proiect în redacţia actuală contravin constatărilor CC și trebuie revăzute.
„Proiectul este raliat la instrumentele internaționale, dar conține și unele carențe de ordin conceptual, tehnico-legislativ, precum și prevederi lacunare, confuze, contradictorii, discriminatorii. Astfel, de exemplu, autorul propune ca învățământul să fie obligatoriu până la vârsta de 18 ani, fiind inclus în învățământul obligatoriu învățământul liceal sau învăţământul profesional tehnic, însă în proiect nu sunt indicate consecinţele nerespectării acestor prevederi, existând riscul ca aceste prevederi să nu poată fi aplicate în practică. Totodată, vârsta de 18 ani urmează a fi revăzută. Nu sunt reglementate situațiile în care copiii merg la școală mai devreme de vârsta de 7 ani sau alte ipoteze, care duc la aceea ca un copil să finalizeze studiile liceale sau profesional tehnice la vârsta sub 18 ani”, consideră autorii expertizei.
Mai mult, potrivit CAPC articolele privind eliberarea directorului instituției de învățământ general din funcţie contravin normelor Codului Muncii și pot leza drepturile fundamentale ale unui angajat. În acest context ar putea apărea numeroase cazuri de restabilire a conducătorilor de către instanța de judecată pe acest motiv.
Proiectul Codului Educației urmează să fie pus în discuție în legislativ pentru aprobare în lectura a doua. Chiar dacă va fi aprobat anul acesta, o parte din prevederile Codului ar urma să fie puse în aplicare abia din 2016 sau 2018.
