Autoritățile sunt în procesul de îmbunătățire a sistemului educativ și a componentelor sale, inspirându-se de la țările europene. Una dintre acestea este principiul bufetului suedez, care este aplicat în aproximativ 50 de instituții de învățământ din Chișinău. Ne-am propus să aflăm cum se descurcă elevii cu schimbările după modelul european, vizitând două licee din capitală.
 
În primăvara anului 2012 câteva licee din Chișinău au trecut la un nou sistem de alimentație – bufetul suedez, fiind propus de edilul capitalei după o vizită la Stockholm. Principiul bufetului suedez se bazează pe faptul că elevul se autoservește și alege din câteva feluri de bucate propuse ceea ce vrea să mănânce. Astfel, elevii claselor primare hotărăsc singuri ce și cât doresc ei să consume la micul dejun, în comparație cu vechiul sistem, unde nu aveau de ales. În 2013 proiectul pilot a fost implementat în 35 de instituții de învățământ preuniversitar (12 mii elevi). În anul de studii 2014-2015, proiectul a fost extins la încă 15 instituții. Așadar, elevii din aproximativ 50 de unități școlare sunt norocoșii sistemului care la vârsta de 6-10 ani au posibilitatea de a alege ce vor să mănânce.

„Bufetul suedez este o filosofie și o cultură a alimentației”

Prima vizită a fost la Liceul „Ion Creangă” din sectorul Râșcani al capitalei unde am făcut cunoștință cu procesul de implementare a proiectului. „Bufetul suedez presupune posibilitatea de a alege. Este o filosofie și o cultură a alimentației care presupune libertatea de a alege și de a mânca tot ce ai pus în farfurie”, a menționat Valentin Guzgan, directorul liceului.

Directorul este mulțumit de proiect, motivând că elevii au un sortiment variat de mâncare, unde aceștia chiar mănâncă totul din farfurie. Deși sistemul nu este perfect, în cadrul Liceului „Ion Creangă” , acesta a fost modernizat pe alocuri.

În această instituție de învățământ 483 de copii iau micul dejun și 39 de copii iau prânzul cald, care este întocmit de un nutriționist și tehnolog de la Combinatul de Alimentație Publică. O persoană hotărăște ce va intra în meniul celor patru licee din sectorul Râșcani, unde a fost realizat proiectul și conform acestor decizii, liceele sunt aprovizionate cu produsele necesare.

În ziua când am vizitat liceul, elevii au avut de ales între terci de ovăz, hrișcă sau orez cu lapte; două feluri de tartine: cu cașcaval și unt cu gem. Dintre băuturi elevii au avut de ales între ceai, cacao și jeleu de fructe. Și la desert un măr copt.

Noul sistem de alimentație este mai econom

Dacă în conformitate cu noul sistem elevii mănâncă ce doresc și cât doresc, în acea zi o parte din elevi au ales să mănânce doar terci de hrișcă. Băutura preferată din acea zi a fost cacao care s-a epuizat foarte repede, în comparație cu ceaiul sau jeleul de fructe. „Terciurile de azi nu au fost întrebate. Dintre toate hrișca a fost mâncată aproape toată. Copiii preferă pastele făinoase sau cartofii care vin în garnitură cu crenvurște sau pârjoale”, a comentat Vera Guzic, șefa cantinei din Liceul „Ion Creangă”.

Vechiul sistem de alimentație presupunea ca în fața elevului să fie pusă o porție de terci, o tartină și un pahar cu băutură, mâncare care urma să fie toată consumată, acum elevii au opțiunea să mănânce doar cât vor. Aceasta a redus considerabil costurile care erau destinate alimentației copiilor. „După sistemul vechi, rămânea mâncare în farfurie, copiii nu mâncau totul”, ne-a asigurat Anastasia Cuzeva – șefa cantinei din Liceul Teoretic „Natalia Gheorghiu”. Aici elevii în ziua vizitei noastre au avut la micul dejun piure de cartofi, paste, salam, tartine cu cașcaval, tartine cu unt și gem și brânzoaice. Copiii au preferat să mănânce piure sau paste cu salam, iar jeleul de fructe a fost cel mai
întrebat.

La pauzele de masă, elevii au timpul necesar pentru a-și pune bucatele dorite și a le mânca, dar cum fac ei alegerea? „Pe masa bufetului suedez sunt așezate la vedere câteva exemple de mic dejun, după care elevii se orientează atunci când își pun în farfurie bucatele. Diferența este foarte mare, în comparație cu ceea ce a fost, iar copiii sunt foarte mulțumiți”, ne-a declarat responsabilul de alimentația elevilor din Liceul „Natalia Gheorghiu”, Irina Coșciug.

Câți bani sunt alocați pentru un mic dejun?

127 de elevi din clasele primare iau micul dejun în acest liceu, și alți 21 din familiile social vulnerabile iau prânzul. Colegii lor mai mari care s-au alimentat conform vechiului sistem ne-au spus că și-ar fi dorit să existe bufetul suedez și pe vremea când erau ei mici. „Elevii acum aleg ce mănâncă, noi însă am mâncat ce am avut în farfurie”, a spus Vera Ulianova, eleva clasei a 11. Elevii din clasele a IV-a sunt cei care s-au alimentat și conform sistemului vechi. „Așa este mai bine, eu aleg de care terci vreau, fiindcă laptele nu îmi place și atunci aleg să mănânc altceva”, a explicat Anea Katerova, eleva clasei a IV-a.

De partea cealaltă a baricadei sunt părinții, o parte din care nu sunt mulțumiți de sistemul bufetului suedez. Aceștia spun că elevii preferă să mănânce produse dulci în defavoarea unui terci. „Băiatul meu iubește dulciurile și sunt sigură că la școală mănâncă bliniile, tartinele cu gem sau brânzoaicele în schimbul unei porții de terci”, ne-a declarat mama unui băiat de clasa a II-a. Totuși, copiii nu pot fi impuși să mănânce, ci aleg singuri ce vor.

Toate costurile proiectului și a meselor gratuite sunt suportate de Primăria municipiului Chișinău. Aceasta în fiecare an alocă din buget o sumă de bani, care sunt destinați pentru alimentația copiilor. Un mic dejun pentru elevii claselor primare costă 8 lei, iar un prânz pentru elevii claselor V-IX din familiile social vulnerabile costă 8 lei și 50 de bani.