Finanţe

(CIFRA ZILEI) Salariile în plic costă anual bugetul statului 5 MILIARDE de lei

Concluziile aparțin expertului asociat IDIS „Viitorul” Viorica Antonov și au fost expuse în cadrul celei de-a XIII-a ediții a Monitorului Social, cu genericul „Aplicarea bunelor practici privind reducerea incidenței muncii nedeclarate în R. Moldova”, prezentat ieri.

„Securitatea socială, munca nedeclarată şi achitarea salariilor în plic au implicaţii grave pentru sistemul asigurărilor sociale şi de sănătate, pentru respectarea dreptului la pensie şi dreptului la asigurări împotriva accidentelor la locul de muncă”, a precizat Viorica Antonov, expert în politici sociale. Potrivit ei, ocuparea informală generează în fiecare an pierderi colosale la bugetul public național. Numai în 2010 Bugetul asigurărilor sociale de stat a suferit pierderi de circa 2,1 mlrd. lei, Bugetul de stat – 1,6 mlrd. lei, iar Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală – 1 mlrd. lei. „În total, prejudiciile fiscale aduse bugetului public național au constituit 4,75 mlrd. lei. Dar experții au estimat că bugetul public național va suferi pierderi fiscale de aproximativ 6% anual, care vor atinge sume de peste 6 mlrd. lei în următorii ani”, a remarcat expertul.

Datele raportului denotă faptul că cele mai afectate domenii de fenomenul muncii nedeclarate sunt agricultura, grădinăritul, construcțiile, producerea bunurilor de consum, serviciile de îngrijire și curățenie la domiciliu, meditații. „Aceste munci nu sunt impozitate, dar ar putea fi monitorizate dacă s-ar dori asta”, consideră Viorica Antonov. Ea a menţionat că de regulă tinerii şi vârstnicii sunt cei mai vulnerabili la remunerarea nedeclarată. „Tinerii vor un venit mai mare şi din această cauză acceptă salariile în plic, în timp ce pensionarii, întâmpinând dificultăţi la angajare, din cauza vârstei, se văd nevoiţi să accepte orice condiţii în schimbul unei remunerări”, subliniază expertul.

Conform datelor prezentate în Monitor, apariţia muncii nedeclarate este determinată de situația financiară proastă a angajatorului și angajatului, de cadrul legal mai puțin flexibil, de politica fiscală împovărătoare, de nivelul de instruire și pregătire profesională a angajaților. Iar în condiţile unei stagnări economice şi a existenţei unei economii subterane, când majoritatea marilor întreprinderi au fost lichidate sau au suferit optimizări instituţionale, oferta locurilor de muncă pentru cei rămaşi în afara acestor întreprinderi împreună cu proaspeţii absolvenţi şi vârstnicii apţi de muncă, depăşeşte cu mult cererea pieţei muncii. Acest fapt îi determină pe o parte din ei să accepte munca nedeclarată sau informală, să nu declare veniturile şi să nu plătească impozitele. „Reglementările stricte pentru activitatea în sectorul formal şi impozitele mari constituie unul din motivele pentru care agenţii economici se eschivează de la impozitare şi preferă să achite angajaţilor salarii în plic. Totodată, sancţiunile pentru aceştia sunt foarte mici ca să-i descurajeze. Pentru aceasta este nevoie de o motivaţie serioasă”, menţionează Viorica Antonov. Aceasta consideră că un pachet de compensaţii şi beneficii bine gândite pentru angajaţi şi o politică fiscală armonizată, precum şi găsirea unor modalităţi eficiente de identificare a cazurilor de muncă nedeclarată ar putea diminua fenomenul.

În Italia angajatorii care practică munca nedeclarată sunt sancţionaţi administrativ cu amenzi ce variază între 1500 şi 12 mii euro pentru fiecare angajat nedeclarat şi o sancţiune de 150 euro pentru fiecare zi de muncă nedeclarată.

Gheorghe Sârcu, şeful Direcţiei politici salariale, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei

Sistemul de salarizare din R. Moldova a fost atât de liberalizat începând cu anul 2005, încât la ora actuală nu avem pârghiile necesare pentru controlul angajaţilor. Datele statistice arată că în sectorul informal lucrează circa 15 la sută din totalul persoanelor ocupate în economie, iar circa 34% au un loc de muncă informal. Cel mai alarmant este că circa 127 mii de salariaţi, o treime din totalul celor angajaţi în sectorul informal, activează la locuri de muncă din întreprinderi din sectorul formal al economiei.
 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *