Cei care guvernează se confruntă pentru prima dată cu electoratul după accederea la putere. Confruntarea are loc pe fundalul unui pluralism nemaivăzut în Moldova până la 2009. Pluralismul în media este, de fapt, una din puținele realizări ale actualei guvernări. În mod paradoxal anume pluralismul din media este folosit de forțele Kremlinului pentru a invada media cu falsuri și minciuni, în timp ce mesajele puterii nu conving alegătorii care observă în viața de zi cu zi ce performanțe au cei care sunt la putere.
Electorat hrănit cu lozinci
În timp ce o parte din partide încearcă să-și convingă alegătorii că au „relații” cu Putin, alții se ocupă de intrigi mărunte în tentativa de a mai câștiga ceva „capital” politic aruncând cu zoi în viitorii potențiali aliați. Guvernarea a continuat să hrănească electoratul cu lozinci în loc să asigure o bună guvernare. O reclamă mai bună pentru UE decât o guvernare pro-UE transparentă și democratică nu poate exista. Merită menționat că bugetul din acest an a fost aprobat într-un mod tipic comunist, iar guvernul a fost dat în judecată de membrii Biroului Consiliului Național pentru Participare. Aprobarea legilor și administrarea banului public într-un mod netransparent duce la fenomene precum corupția care, ulterior, îi determină pe cetățeni să voteze împotriva acelor partide asociate cu puterea.
Bătălia mobilizării
Ambele tabere (proeuropeană și pro-kremlin) urmează să-și mobilizeze electoratul la vot. Votanții partidelor proeuropene vor trebui să cântărească succese ale guvernării (regimul liberalizat de vize, semnarea Acordului de Asociere cu UE sau pluralismul de opinii) dar și starea în care au ajuns majoritatea domeniilor administrate de guvern. PLDM și PDM vor încerca să mizeze pe voturile angajaților din structurile de stat pe care le controlează și continuă tendința de a deveni un partid-stat, după modelul „Edinnaia Rossia”. Aparent, PL a ratat șansa de a deveni cel mai atrăgător partid din fosta AIE. Merită menționat exemplul PNL din România care l-a avut candidat pe Antonescu la funcția de președinte al României în 2012, dar s-a clasat pe locul 3. În acest an, Antonescu a fost schimbat de la conducerea PNL și înlocuit cu Iohannis care a fost ales președintele României. Or, deși Sibiul nu este Chișinău, sondajele din RM indică de ani buni că Dorin Chirtoacă se bucură de o simpatie mai mare printre votanți decât Mihai Ghimpu.
Prezența la vot va hotărî cine va fi la putere
Coloana a cincea a Kremlinului se află într-o situație delicată, niciun partid de pe „stânga” nu este prea atractiv. Dodon l-a votat pe Timofti, dar pozează alături de Putin. Usatîi a fost consilierul lui Filat, acum declară că este adversarul lui. PCRM a rămas fără talibani și extremiști, dar și fără oameni capabili să ducă campanii media, iar garajul partidului plin cu limuzine de lux nu va motiva în plus electoratul să iasă la vot.
PCRM a acumulat în ultimi ani între 500 și 700 de mii de voturi. La alegerile locale din 2011 în jur de 500 de mii de cetățeni au votat cu PCRM și 750 de mii cu PLDM, PDM și PL. La alegerile din noiembrie 2010 pentru PLDM, PDM și PL au votat 895 de mii de cetățeni, iar pentru PCRM – 677 de mii. Indiferent cât de tare ar vrea partidele proruse să ajungă la putere, decizia finală aparține electoratului pro-european, iar de prezența lui la vot va depinde câte mandate vor avea PCRM, Dodon sau Usatîi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
