Înaintat în parlament și adoptat la insistențele Partidului Democrat, care a solicitat votarea proiectului ca semn de bună-credință din partea PLDM, noua modalitate de vot stârnește o mulțime de comentarii, atât din partea formațiunilor politice, cât și a societății civile, părerile pro și contra acestui sistem fiind împărțite.

Avantaje și dezavantaje

Dincolo de presupusele avantaje ale noului sistem, cum ar fi posibilitatea responsabilizării directe a unui deputat, care, teoretic, ar lupta în legislativ pentru rezolvarea unor probleme stringente ale comunității locale pe care o reprezintă, există și dezavantaje. Unul dintre punctele vulnerabile ale noii legi este numărul relativ mic de voturi de care are nevoie un candidat pentru a accede în parlamentul care va rezulta după viitoarele alegeri. Potrivit datelor statistice de la ultimul scrutin parlamentar, la care au participat puțin peste 1,7 milioane de alegători, după împărțirea RM în 50 de circumscripții electorale rezultă o medie de aproximativ 34.000 de voturi într-o circumscripție. Potrivit noilor reglementări, va deveni parlamentar acel candidat care va obține 50% plus unu din voturi în primul tur de scrutin. În cazul în care niciunul dintre aspiranții la un fotoliu de parlamentar nu va atinge acest prag, se va organiza un al doilea tur, între primii doi clasați, învingătorul urmând să devină membru al legislativului. Practic, cu 17.000 de voturi, oricine poate deveni deputat.

Un alt dezavantaj ar putea fi faptul că oamenii care nu au legătură cu politica și procesul de elaborare a legilor, dar populari în alte domenii, ar putea intra în competiție și ajunge parlamentari. Sunt notorii exemplele din România, unde foști cântăreți sau sportivi au ajuns senatori sau deputați după ce au câștigat alegerile din circumscripții, dar nu au nicio contribuție în procesul legislativ în afară de ridicarea mâinii la comandă, în funcție de interesul partidului care i-a promovat. Nu în ultimul rând, dat fiind numărul mic de voturi necesare, posibilitatea mituirii unui procent mare de electorat este mult mai ridicată.

Partidele „de lider” în pericol

Unul dintre potențialii perdanți ai sistemului electoral mixt ar putea fi comuniștii, ceea ce explică criticile aduse de aceștia la tema dată. PCRM, formațiune care trăiește aproape exclusiv din popularitatea liderului său, Vladimir Voronin, ar trebui să găsească în noile condiții potențiali candidați capabili să concureze cu cei ai partidelor care au cadre mult mai cizelate intelectual. Dacă la acest lucru mai adăugăm că oamenii lui Voronin ar putea fi obligați să renunțe la simbolistica bolșevică, secera și ciocanul, e evident că perspectiva unui dezastru electoral este motivul agitației liderilor acestui partid.

În fapt, toate grupările ce se bazează pe capitalul de imagine al unui singur lider – așa-zisele locomotive ale formațiunii, care au monopolizat întreaga imagine a partidului -, dar nu au secunzi capabili să preia din popularitatea lor, ar putea avea mari probleme. Nici formațiunile mici nu sunt avantajate de această schimbare, dat fiind faptul că susținerea unei campanii în 50 de circumscripții electorale, în două tururi de scrutin, este mult mai costisitoare decât una unitară, la nivel național.

În aceste condiții, este foarte probabil ca tabloul parlamentar, rezultat în urma scrutinului de anul viitor, să fie unul extrem de pestriț, iar crearea unei majorități care să permită o guvernare solidă sau alegerea președintelui ar putea să fie o misiune extrem de grea, dacă nu chiar imposibilă.