Specialiștii menționează că acest domeniu este pe cât de profitabil, pe atât de riscant. Ploile abundente, grindina sau seceta pot oricând compromite munca oamenilor. Chiar dacă spune că este neputincios în fața naturii, Sergiu Candu, un agricultor din satul Văsieni, Ialoveni, și-a dedicat cea mai mare parte a vieții cultivării cireșelor, viței-de-vie, grâului și florii soarelui.
Bărbatul spune că este ușor să produci ceva, dar este greu să comercializezi marfa. Deși în unii ani veniturile de pe urma vânzării sunt bune, cel mai des producătorul este nevoit să-și vândă recolta la prețuri mici, în caz contrar riscă să rămână fără nimic. Cu toate acestea, agricultura îl ține acasă, iar peste hotare vrea să plece doar ca turist pentru o perioadă scurtă.
Sergiu Candu, agricultor din satul Văsieni, Ialoveni
Satul Văsieni se află la 30 km de Chișinău. Chiar dacă oficial în localitate ar trebui să trăiască puțin peste patru mii de oameni, în realitate aici au rămas cam jumătate. Mulți au plecat peste hotare în căutarea unei vieți mai bune, iar o parte s-a mutat la oraș. Sunt însă și oameni care au găsit metode să câștige bani și în sat. Unul dintre ei este Sergiu Candu.
Bărbatul are puțin sub 60 de ani, iar împreună cu unul dintre cei doi feciori pe care îi are face agricultură și este mulțumit. Cu toate acestea, în toți anii de activitate s-a confruntat și cu multe probleme. Fermierul are o livadă de cireși care, de obicei, rodesc la începutul lunii iunie, crește două sorturi de struguri pentru vin și cultivă zeci de hectare de grâu și floarea soarelui.
„Nu-i greu să cultivi cireșe, e greu să le comercializezi”
Sergiu Candu ne-a povestit că livada de cireși pe care o îngrijește acum o are de la sfârșitul anilor 90. Aceasta se întinde pe două ha de pământ și anual culege câte 2-3 tone de cireșe. Potrivit bărbatului, dacă până acum vindea producția la intermediari, în acest an își dorește s-o vândă singur la piețele din capitală. „În 2014 avem o roadă mai mică comparativ cu ceilalți ani. Din cauza ploilor, polenizarea florilor nu a fost efectuată complet. De aceea dorim s-o comercializăm cu forțele proprii. Atunci când culegi câteva tone și nu ai unde le păstra ești obligat să le vinzi intermediarilor la un preț mult mai mic decât este pe piață. Anul acesta situația s-a schimbat și lăsăm vânzarea pe cont propriu”, subliniază convins agricultorul.
Un avantaj pe care l-a remarcat fermierul este faptul că în livada sa sunt trei sorturi de cireșe și acestea se coc la o diferență de o săptămână. Astfel agricultorul are timpul necesar să comercializeze fiecare sort în parte. Pentru culesul cireșelor, bărbatul spune că are nevoie de minimum 10-15 culegători. „Fiecare om este plătit în funcție de cantitatea de cireșe pe care a cules-o. Prețul pentru un kg variază în funcție de prețul cireșelor pe piață. Dacă un kg costă 6-7 lei la târg, atunci un om care culege primește un 1.5 lei pentru fiecare kg”, menționează Candu.
Moldoveanul mărturisește că după ce cireșele sunt strânse, el are între 24 și 48 de ore să le comercializeze și asta pentru că se alterează repede. Bărbatul spune că cel mai dificil e comercializarea cireșelor, nu îngrijirea lor, însă oricum, obține un venit, chiar dacă cel mai des este mai mic decât cel scontat.
Ce fel de gospodar fără viță-de-vie
În zona municipiului Chișinău sunt sute de plantații de viță-de-vie, printre acestea se numără și cele aproape 4 ha pe care le deține familia Candu din Văsieni. După cum povestește fermierul, recolta de struguri pe care o obține anual este de aproximativ 20 de tone. Potrivit lui, soiurile cultivate sunt aligoté și chardonnay.
În literatura de specialitate aflăm că aligoté este un sort de struguri utilizat pentru a produce sortimentul de vin cu același nume. Acesta este alb, cu un gust specific de pelin și de cicoare. Totodată, băutura este demiseacă spre seacă, originară din zona Burgundia, Franța. La rândul său chardonnay este un soi de struguri și un vin sec obținut din struguri albi. Acesta este unul din cele trei varietăți de struguri permise de către legislația franceză în producerea șampaniei.
Potrivit lui Sergiu Candu strugurii îi vinde la fabricile de vin din apropiere, fie la Mileștii Mici, fie la Bardar, iar prețul variază între 2-3 lei pentru un kg. Fermierul își amintește că în anul 2012 vindea un kg de struguri cu 5-6 lei, pentru că a fost secetă și era puțină producție.
Crește grâu și floarea soarelui pe zeci de hectare de pământ
Pe lângă livada de cireși și plantațiile de viță-de- vie, Sergiu Candu mai cultivă și peste 30 de ha de grâu și floarea soarelui. Potrivit calculelor, bărbatului îi aparțin nu mai puțin de 40 ha de pământ. După cum menționează el, multe hectare sunt luate în arendă de la săteni, iar o parte îi aparțin, aceasta după ce le-a moștenit sau le-a cumpărat de la deținătorii primari.
.JPG)
Plantațiile de grâu ale lui Sergiu Candu
Dacă în cazul cireșelor și a strugurilor, agricultorul spunea că este nevoit să le vândă la prețuri foarte mici pentru că nu are unde le păstra o perioadă mai îndelungată, atunci grâul și semințele de floarea soarelui fermierul le păstrează într-un depozit. Prin urmare, el le vinde doar atunci când cumpărătorii îi propun un preț rezonabil.
„De la prelucrarea pământului și până la recoltarea producției noi avem un șir de cheltuieli, fie pentru motorină, fie pentru semințe, fie pentru erbicide. Pentru un kg de semințe hibride de floarea soarelui, anul trecut am plătit și 250 de lei, iar noi am avut nevoie de 50-60 kg de semințe. Erbicidele la fel sunt scumpe”, mai subliniază fermierul.
Totodată, din spusele lui Sergiu Candu am aflat că 2013 a vândut un kg de semințe de floarea soarelui cu aproape cinci lei, iar pentru un kg de grâu cumpărătorii ar fost nevoiți să scoată din buzunar câte 2.5 lei.
Conform datelor oferite de reprezentanții Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice din Moldova, regiunea unde face și agricultură Sergiu Candu nu este protejată de rachetele antigrindină pentru că se află în nemijlocita apropiere a zonei aeriene. Iar aceasta ar însemna că toate culturile agricole riscă să fie afectate de grindină.
Contribuția statului:
În anul 2012 fermierul Sergiu Candu a primit o tonă de grâu, ajutor de la consiliul raional Ialoveni pentru că a fost un an secetos. Tot în același an, statul i-a alocat agricultorului câte 120 de lei pentru fiecare hectar de pământ pe care îl deținea, aceasta ca suport pentru pierderile pe care le-a suportat de pe urma secetei. Potrivit lui Candu, producția pe care o cultivă nu este asigurată, deoarece trebuie să achite sume exagerat de mari, iar când suportă pierderi, compania de asigurări găsește încălcări și poate să nu-i compenseze cheltuielile.
