Cele mai fericite ţări din lume sunt din nordul Europei. Astfel, dintre cele 156 de state analizate în cadrul cercetării, primele poziţii sunt ocupate de Danemarca, Norvegia şi Elveţia.
Rusia se află pe locul 68, Ucraina este a 87-a în clasament, iar România se află abia pe poziţia 90.
La celălalt pol sunt Republica Centrafricană, Benin şi Togo.
Potrivit studiului, efectuat între anii 2010-2012, nivelul de fericire a crescut în 60 de state, iar în alte 41 s-a redus considerabil.
În timp ce în ţările din America Latină acesta a crescut cu şapte la sută, atunci populaţia din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord este mai nefericită cu aproape 12 la sută, din cauza conflictelor din ultima perioadă.
În timp ce “lumea a devenit un loc mai fericit şi mai generos în ultimii cinci ani”, schimbările politice şi economice au condus la o reducere a nivelului de bunăstare în unele naţiuni, afirmă raportul. Grecia, Italia, Portugalia şi Spania au coborât dramatic în clasament din cauza impactului crizei din zona euro, în timp ce Egiptul, Myanmarul şi Arabia Saudită au înregistrat scăderi din cauza recentelor probleme politice şi civile.
Egiptul a avut cea mai mare scădere a nivelului de fericire. Pe o scară de la 1 la 10 – 10 fiind nivelul cel mai ridicat de fericire -, Egiptul obţine o medie de 4,3 în 2012, comparativ cu 5,4 în 2007.
Angola, Zimbabwe şi Albania înregistrează cele mai mari creşteri dintre toate ţările.
Guvernele care îşi propun creşterea gradului de fericire a populaţiei ar trebui să aloce un procent mai mare din bugetul sănătăţii tulburărilor mentale, care reprezintă cel mai important “factor de nefericire” în ţările evaluate, afirmă autorii studiului.
“Oamenii pot fi nefericiţi din diverse motive – de la sărăcie şi lipsa unui loc de muncă până la problemele familiale şi afecţiunile fizice”, afirmă raportul. “Dar în toate societăţile, tulburările mentale cronice reprezintă o cauză ce influenţează într-o mare măsură nefericirea”. “Dacă vrem o lume mai fericită, avem nevoie de o cu totul altă abordare asupra sănătăţii mintale”, conchide raportul.
Rezultatele raportului se bazează în mare parte pe informaţiile oferite de studiul efectuat de Institutul Gallup privind calitatea vieţii. Pentru a calcula nivelul fericirii, autorii au analizat nivelul PIB pe cap de locuitor din fiecare stat, speranţa de viaţă la naştere, perceperea corupţiei, libertatea de a lua decizii şi generozitatea cetăţenilor.
epresa.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
