În multe privințe, aceasta diferă de Codul Educației adoptat, în 2014, de Parlament și care este valabil pe întreg teritoriul țării. De ce și dacă are nevoie poporul găgăuz de acest cod regional al educației, vom afla în materialul următor.

Prevederile actului adoptat la Comrat contrazic o serie de prevederi ale Codului Educaţiei al Republicii Moldova, iar acesta nu este prima acţiune a autorităţilor din Găgăuzia de distanţare legislativă față de Chişinău.

Printre prevederile codului, se enumeră eliberarea propriului tip de anexe la diplome, trecerea treptată la studierea unor discipline școlare în limba găgăuză, introducerea studierii aprofundate a istoriei poporului găgăuz. Acestea sunt doar câteva prevederi din noua Lege a învățământului adoptată de autonomie.

„S-a votat pe ascuns”

Corina Fusu, ministrul Educației al Republicii Moldova a declarat, în cadrul ședinței Guvernului că, prin modul în care a fost elaborat și votat proiectul Legii învățământului Găgăuziei, au fost sfidate autoritățile centrale de stat ale Republicii Moldova. „Cadrul juridic al educației în Republica Moldova este stabilit în Codul Educației, adoptat pe 17 iulie 2014 de către Parlamentul Republicii Moldova (unica autoritate legislativă a Republicii Moldova). S-a votat pe ascuns, mișelește, în secret, sfidând autoritățile centrale ale Republicii Moldova, o lege specială pentru UTA Găgăuzia”, a comentat ministrul Educației.

Proiectul de lege include cinci capitole și 48 de articole, care în mare parte vin să ofere mai mult teren limbii găgăuze în autonomie, prin studierea mai multor discipline predate în această limbă. Asta, deși dreptul de a studia limba găgăuză este oferit și de Codul Educației votat în 2014 și are loc și în prezent. În articolul 10 al legii ce prevede limba de predare în instituțiile de învățământ este indicat că „în sistemul educaţional, procesul de învățământ se desfăşoară în limba română […] sau în limbile minorităţilor naţionale”. În continuare, în punctul doi al aceluiași articol, este prevăzut că, în ariile locuite tradiţional sau în număr substanţial de persoane aparținând minorităţilor naţionale, dacă există o cerere suficientă, statul asigură ca aceste persoane să beneficieze de condiţii corespunzătoare de a învăţa limba lor minoritară ori de a primi o educaţie în această limbă la nivelul învățământului obligatoriu, după cum are loc acest proces în prezent.

Deputat UAT Găgăuzia: „Avem dreptul să adoptăm legi”

Serghei Cimpoieș, deputatul Adunării Populare a Găgăuziei, a subliniat că legea găgăuză a educației este una foarte importantă pentru oamenii din regiune și era necesar să fie adoptată mai demult. „În legea privind statutul regiunii este clar indicat că avem dreptul să adoptăm legi printre care și cele din domeniul educației. Folosind drepturile acestui statut, noi putem să elaborăm și adoptăm legile noastre. O altă întrebare este cât de corect a fost pregătit acest proiect”, a declarat deputatul pentru ziarul TIMPUL. Potrivit acestuia, în cadrul elaborării legii au fost grăbite lucrurile pentru ca acesta să fie adoptat cât mai repede. „Sunt momente care necesitau un studiu mai aprofundat. Trebuia să oferim posibilitatea să se discute public cu invitarea specialiștilor din domeniu”, susține deputatul. Cimpoieș a mai adăugat că autoritățile de la Chișinău au fost invitate de nenumărate ori la dezbaterile publice, însă nu au venit. „Ei tot ar fi putut să participe la aceste dezbateri, să propună ceva. Dacă nu ar fi fost de acord cu ceva, noi am fi putut ține cont de asta. Au avut loc nenumărate dezbateri publice despre care s-a scris pe site-ul oficial al Adunării Populare din Găgăuzia, iar această întrebare nu s-a discutat o zi sau lună. Ministerul Educației nu a atras atenție la asta”, a conchis Cimpoieș. 

Instituțiile de învățământ din regiunea Găgăuzia primesc bani de la bugetul de stat. Potrivit Ministerului Educației, sumele care au fost alocate pentru sistemul de învățământ din autonomie în ultimii doi ani sunt:
– în 2014 – aproape 140 milioane lei
– în 2015 – peste 150 milioane lei

De asemenea, UTA Găgăuzia intenționează să elaboreze suplimentar alte regulamente decât cele elaborate și aprobate de Ministerul Educației: privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru directorii instituţiilor de învățământ; privind certificarea cadrelor didactice; privind funcţionarea grupelor cu regim prelungit în instituţiile publice etc.

Într-un comunicat al Ministerului Educației, s-a anunțat că proiectul de lege din UTA Găgăuzia contravine Codului Educației. „Potrivit proiectului de lege din autonomie, competenţele organelor locale de specialitate în domeniul învățământului sunt net superioare față de Ministerul Educației, acum, când este precizat în art. 18, punctul trei din Codul Educației. La fel și managementul calităţii, la nivel naţional, este asigurat de către organele locale de specialitate, deși art. 18 (punctele 7-9) din Codul Educației spune că aceasta este atribuția Ministerului Educaţiei şi a Inspectoratului Școlar Național”, se arată în reacție. 

„S-a propus să reinstituim sistemul de 11 clase”

Un alt punct, care dă peste cap sistemul de învățământ din țară, face referire la admiterea în instituțiile de învățământ superior, care nu se face în baza diplomei de BAC, ci se stipulează că are loc în baza unei metodologii de admitere elaborată de universitate, în timp ce toate universitățile din țară și din majoritatea țărilor, acceptă studiile în baza diplomei de bacalaureat. Serghei Cimpoieș a afirmat că au fost propuneri de la o serie de deputați ca, în regiune, să se emită diplome de studii. „S-a propus să reinstituim sistemul de 11 clase, după exemplul din Rusia, iar cine vrea să studieze după sistemul de la Bologna, în anumite licee, pot învăța după acest curriculum”, a precizat deputatul. Acesta a adăugat că momentele respective trebuiau comunicate, în special cu ajutorul unor experți. „Noi, ca deputați, nu putem ști toate detaliile din lege. Eu cred că noi ne-am grăbit”, a afirmat oficialul.

„Apar multe întrebări la care încă nu putem găsi răspuns”

Mihail Sircheli, directorul Centrului de tineret „Piligrim-Demo” din Găgăuzia, spune că nu înțelege necesitatea adoptării acestei legi. „Nu am primit explicația de ce avem nevoie de acest cod. Din nota explicativă am înțeles doar un motiv: că este necesară adoptarea legii, or Codul Educațional al Republicii Moldova nu ține cont de interesele poporului găgăuz. Dar care anume sunt aceste interese, nu se explică în notă, nici în proiect. În acest sens, apar multe întrebări la care încă nu putem găsi răspuns”, spune liderul ONG-ului.

Președintele centrului a continuat să analizeze efortul de a crea un nou curriculum, care ar necesita editarea de cărți în limba găgăuză, așa cum se propune și pregătirea specialiștilor, ceea ce în opinia lui este o muncă colosală care are nevoie de mult timp.

„Proiectul va avea urmări psiho-sociale asupra elevilor”

În Găgăuzia, există o presiune aparte asupra elevilor, decât în alte raioane, susține Mihail Sircheli. „Elevii studiază obligatoriu limba de stat, o limbă străină și limba minorității, iar acum se dorește ca să fie studiate unele discipline în limba găgăuză. Acest proiect va avea urmări psiho-sociale asupra elevilor și nimeni nu a calculat care va fi impactul proiectului direct asupra copiilor”, a declarat acesta. Directorul centrului de tineret susține că este nevoie de a păstra limba găgăuză și istoria poporului, dar trebuiau să se înceapă cu alte activități, cum ar fi să traducă anumite legi sau documente în limba găgăuză. „În schimb, ei au pus totul pe umerii copiilor, iar din punctul meu de vedere, aceasta nu este atât de corect”, a menționat acesta.

În UTA Găgăuzia, activează 48 de instituții de învățământ general, două dintre care sunt cu predare în limba română, iar celelalte – cu predare în limba rusă. În funcție de clasă, în aceste școli, limba găgăuză se predă de 3-4 ori pe săptămână.

Mihail Sircheli, directorul Centrului de tineret „Piligrim-Demo” din Găgăuzia:

„Ne dorim să fie transparență în procesul de luare a deciziilor locale și în acest proces să fie implicați specialiștii din domeniu. Din ceea ce am văzut noi, autoritățile locale din autonomie au organizat o consultare cu profesorii și directorii de școală, dar aceasta mai mult arăta ca o întâlnire de partid. Oameni pregătiți au ținut discurs despre cât este de important acest proiect, însă nu am asistat la discuții deschise unde oamenii să se dea cu părerea”.