Un litigiu între compania Ruta-Prim şi Primăria Chişinău a ajuns la Curtea Europeană Drepturilor Omului (CEDO), iar Republica Moldova riscă să fie condamnată la plata unor despăgubiri de circa 10 milioane lei.
Primăria doar promite
Totul a început încă în anul 2010, când pe 30 martie, Primarul General al municipiului Chişinău a emis dispoziţia nr. 230-d cu privire la deservirea rutelor de autobuz 10 şi 28.
Potrivit actului, începând cu 1 aprilie 2010 „deservirea integrală a populaţiei din comuna Grătieşti şi satul Hulboaca cu rutele 10 şi 28”, urma a fi efectuată de către Ruta-Prim. Documentul stabilea că tariful pentru călătoriile cu autobuzele se va determina potrivit deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 8/8 din 15 septembrie 2009 „Cu privire la stabilirea tarifelor pentru călătoria în transportul public în raza municipiului Chişinău”.
Anexa 3 la această decizie stabileşte categoriile de populaţie care beneficiază de dreptul la călătorie gratuită în transportul public în conformitate cu actele legislative.
Compania susţine că a iniţiat imediat activitatea şi în perioada 1 aprilie 2010-17 ianuarie 2013 a asigurat transportarea gratuită a persoanelor menţionate în anexa 3, fiind semnat şi un contract. Din partea Primăriei documentul a fost semnat de viceprimarul Nistor Grozavu.
Mai mult ca atât, se afirmă că tariful aprobat de către Consiliul municipal Chişinău (CMC) nu acoperă costul real al unei călătorii, iar diferenţa acestor sume trebuie compensate din bugetul local.
Primăria însă nu a asigurat compensarea acestor costuri. Asta chiar dacă în bugetul municipal erau prevăzute cheltuieli în acest scop, iar până la trecerea rutelor de autobuz 10 şi 28 la Ruta-Prim acestea erau deservite de Parcul urban de autobuze, care primea aceste compensaţii.
Astfel doar pentru anul 2011 au fost prevăzute 7,49 milioane lei, pentru acoperirea pierderilor de la acordarea de înlesniri la călătoria în transport şi 39,68 milioane lei pentru acoperirea diferenţei de tarif.
La doar o săptămână de la începerea transportării pasagerilor, compania a cerut Primăriei Chişinău restituirea venitului ratat în urma transportării gratuite a persoanelor care beneficiază de înlesniri.
Transport gratuit, din contul companiei
Pe 28 octombrie 2010, Administraţia municipală a refuzat plata despăgubirilor, din motivul că Consiliul municipal Chişinău compensează doar cheltuielile suportate de întreprinderile municipale – Parcul urban de autobuze şi Regia transport electric Chişinău.
Au urmat un şir de alte adresări la Consiliul municipal şi Primărie, dar fără rezultat. Aşa că din ianuarie 2013 deservirea rutelor se efectuează în continuare de către Ruta-Prim SRL, dar în baza unui contract de deservire încheiat cu Parcul urban de autobuze.
Ulterior, 29 martie 2013, Ruta-Prim a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal, Primăriei municipiului Chişinău şi Direcţiei generale transport public şi căi de comunicaţii cu privire la încasarea venitului ratat cu titlu de compensare a pierderilor în urma deservirii rutelor 10 şi 28.
Compania a calculat că autoritățile locale ar urma săi achite drept compensație circa 10 milioane de lei: 2,26 milioane pentru anul 2010, 3,08 milioane lei pentru 2011, 4,6 milioane lei pentru anul 2012 și taxa de stat de 50.000 de lei.
Pe 11 octombrie 2013, Judecătoria Centru a dat câștig de cauză firmei Ruta-Prim, decizia fiind menţinută de Curtea de Apel.
Pe 26 noiembrie 2014, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a restituit pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecată. Acesta a anulat decizia primei instanţe şi a respins acţiunea Ruta-Prim pe motiv că ar fi neîntemeiată. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 12 noiembrie 2015, recursul declarat de Ruta-Prim a fost considerat inadmisibil.
Aşteaptă decizia CEDO
Sergiu Olaru, directorul companiei Ruta-Prim a promis că ne va oferi comentarii la subiect, dar ulterior nu a mai răspuns la telefon.
Consilierul liberal Iurie Topală, fost administrator al Ruta-Prim (până în 2015), în prezent director al întreprinderii de stat Calea Ferată din Moldova, susţine că nu este normală situaţia când timp de trei ani o companie a prestat servicii pentru care nu au fost efectuate plăţi.
Continuare pe mold-street.com
