Confirmarea oficială că R. Moldova este al doilea stat românesc, ca soluție pentru problemele actuale
Deși afirmarea oficială a R. Moldova ca un al doilea stat românesc, ar fi fără dubii un pas înainte, acest lucru, în realitate, este la sine înțeles. R. Moldova și România au același semn distinctiv al unui stat – tricolorul, aceeași denumire a monedei naționale și evident aceeași limbă oficială.
Există câteva motive simple de ce afirmarea acestei realități nu convine elitelor de la Chișinău, dacă ei ar recunoaște oficial că R. Moldova este al doilea stat românesc, nu ar apărea întrebarea care-i necesitatea existenței a două state românești? Și din inițiativa cui a apărut acest al doilea stat românesc? Este oare existența celui de-al doilea stat românesc o voință a românilor din acel stat? Sau doar o conjunctură istorică ghinionistă dublată de o elită (de pe ambele maluri evident) rapace, cinică și fără scrupule?
Integrarea Europeană a R. Moldova, fie ca al doilea stat românesc, fie ca stat moldovenist românofob este o iluzie, acest lucru nu se va întâmpla niciodată. Unii optimiști sunt de părere că dacă totul ar merge perfect, R. Moldova ar putea deveni membră a UE în 30-40 de ani, dar când în Basarabia au mers vreodată lucrurile perfect în ultimii 500 de ani? Nu trebuie să uităm că la anul vor fi 5 ani de la ultimul Acord al R. Moldova cu UE, iar în momentul de față, din perspectiva celor de la Bruxelles, suntem în aceeași oală cu Belarus, Armenia și Azerbaidjan. Iar Ucraina și Georgia cu care suntem „colegi” în Parteneriatul Estic au părăsit CSI-ul, în timp ce Chișinăul în care nu are curajul să facă acest lucru, pentru a nu supăra Moscova. Uitându-ne la această realitate, să speri că brusc Chișinăul va prinde la curaj și va recunoaște o realitate, că R. Moldova este un (fragment de) stat românesc este o adevărată utopie.
Dezbaterea devine și mai interesantă dacă ne gândim la recenta sărbătoare a românilor – 1 decembrie. Dacă vă uitați la mesajul Maiei Sandu de 1 decembrie, o să vedeți că ea menționează istoria comună. Întrebarea mea este dacă și sărbătoarea de 1 decembrie este una comună pentru cele două „state românești”. Este ea oare și sărbătoarea celor din al doilea stat românesc? Doar la 1 decembrie și moldovenii și regățenii sărbătoreau împreună, doar că Maia Sandu mulțumește României pentru… prietenie.
Mie îmi pare că R. Moldova este prietenă cu Lituania sau Estonia, cu Suedia sau Japonia, dar să mulțumești României pentru prietenie, când tu ești șef de stat într-un teritoriu furat de la români, este de un cinism specific politicienilor de pe Bîc. Iar la capitolul urări, Maia Sandu a urat României să fie fie puternică și… generoasă! Cred că înțelegeți și singur domnule Țăranu cu cine trebuie să fie generoasă România. Cam la atât este redusă România de clasa politică actuală – o „vacă de muls”, care trebuie să fie generoasă, să facă drumuri, poduri și să ofere studii gratis pentru basarabeni, fără să ofere nimic în schimb.
S-ar putea totuși să aveți dreptate dle Țăranu, doar că lucrurile ar trebui să înceapă din partea celalată. Bucureștiul ar trebui să condiționeze generozitatea la care speră politicienii din Chișinău de recunoașterea la modul oficial de către R. Moldova că este un al doilea stat românesc. Din păcate nu are cine de la București să se gândească la asemenea lucruri, iar Chișinăul e mai mult preocupat să viziteze cât mai multe state… generoase.
