La Brookings Institution din Washington, vicepreşedintele american, Joe Biden, a precizat că, după 14 luni după ce Rusia a anexat Crimeea şi a instigat mişcarea separatistă din estul Ucrainei, alianţa dintre SUA şi Europa este supusă celui mai mare test de la sfârşitul Războiului Rece. Subliniind că Rusia îşi subminează vecinii europeni finanţând partide antisistem şi exploatând corupţia, Biden a subliniat că preşedintele Putin foloseşte „războiul hibrid“ pentru a-şi extinde influenţa în Europa, dincolo de Ucraina.
„Kremlinul se străduieşte să cumpere şi să coopteze forţe politice europene, finanţând partide antisistem atât de dreapta, cât şi de stânga în toată Europa“. Biden a precizat că agresiunea Rusiei în Ucraina este susţinută de o maşinărie de propagandă agresivă sprijinită de stat şi care răspândeşte dezinformarea. Înaltul oficial american, care a vizitat Ucraina de trei ori de la debutul conflictului cu Rusia, a precizat că ţara trebuie să lupte contra corupţiei şi i-a cerut preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko, să consolideze guvernele locale şi să folosească autoritatea conferită de noile legi pentru limitarea puterii oligarhilor. „Conflictul din Ucraina este un test pentru Occident, un test pentru UE, un test pentru NATO“.
În context, trebuie semnalată vizita foarte „discretă“ la Moscova a Marinei Le Pen, şefa Frontului Naţional, extrema-dreaptă franceză, unde a fost primită de preşedintele Dumei, Serghei Narîşkin, cu care a avut discuţii în spatele uşilor închise. Se ştie că Moscova strânge relaţiile cu partidele de extremă- dreapta din Europa, le finanţează şi le foloseşte pentru a-i susţine interesele în instituţiile UE. Marine Le Pen este o admiratoare declarată a liderului de la Kremlin şi beneficiară a milioane de euro ca ajutoare din partea unor bănci ruseşti.
Revin „omuleţii verzi“?
Un reporter al agenției Reuters a relevat dislocarea de trupe ruseşti şi echipamente militare, inclusiv lansatoare mobile de rachete, tancuri şi artilerie, la o bază improvizată din apropierea frontierei cu Ucraina. Multe dintre vehicule au numerele de înmatriculare şi semnele distinctive înlăturate şi numeroşi militari nu poartă insigne, semănând cu forţele observate în estul Ucrainei, despre care Kievul şi aliaţii occidentali susţin că sunt militari ruşi sub acoperire. Rusia neagă că armata sa este implicată în conflictul din estul ucrainean şi, întrebat dacă numărul mare de trupe fără insigne şi armament fără însemne de la frontieră arată că Rusia pregăteşte invadarea Ucrainei, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că întrebarea este „inadecvată“.
Valentina Melnikova, activist pentru drepturile omului care cooperează cu familiile militarilor ruşi, a declarat că soldaţii au auzit de la comandanţi că „vor fi transferaţi în regiunea Rostov după 20 mai, apoi în Ucraina. Ei au semnat documente prin care se angajează să nu dezvăluie informaţii şi în care susţineau că acţionează ca voluntari“. Anexarea Crimeii s-a dovedit a fi o operaţiune pregătită de Putin cu multă vreme înainte şi în context, noua mobilizare de forţe ruseşti ar putea fi semnul unei alte ofensive a Kremlinului, posibil pentru cucerirea oraşului-port strategic Mariupol şi croirea drumului spre Transnistria.
Ameninţări nucleare
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri că ameninţările nucleare ale Rusiei sunt „nejustificate, destabilizatoare şi periculoase“, referindu-se la planurile Rusiei de desfăşurare de rachete cu capacităţi nucleare în Kaliningrad, în apropierea frontierei cu Polonia, şi la ameninţarea cu amplasarea de forţe nucleare în Crimeea, „care ar schimba fundamental echilibrul de securitate în Europa“. Criticând intervenţia armatei Moscovei în Ucraina, el a promis că NATO va reînnoi angajamentul său de „apărare colectivă“, adăugând că Rusia nu a învăţat nimic din Războiul Rece.
sursa: romanialibera.ro
