În tot acest răstimp, unele articole din Constituție au fost modificate, însă, integral, textul acesteia nu a suferit mari modificări.
Potrivit mai multor deputați, Constituția necesită modificată, raportată la situația politică și socială actuală. Aceștia susțin că articolele care ar trebui revizuite în legea supremă a statului ar fi art. 13, privind limba de stat, și art. 78, privind alegerea președintelui Republicii Moldova.
De altfel, noul membru al PDM, Sergiu Sârbu, a declarat pentru TIMPUL că actuala Constituție necesită mai multe schimbări, și anume, articolul 78, care prevede procedura de alegere a șefului statului. „Ar fi bine ca din cele trei posibilități de alegere a președintelui, de fiecare dată să se micșoreze numărul de voturi necesar, pentru ca alegerea să poată avea loc”, a menționat Sârbu.
Deputatul a mai adăugat că dacă R. Moldova se va apropia mai mult de UE, mai multe articole vor trebui modificate, deoarece integrarea europeană prevede și anumite angajamente, pe care statul ar trebui să și le asume. Mai mult, Sergiu Sârbu a mai spus că ar trebui revăzute articolele ce țin de statutul regiunii transnistrene și de limba de stat, întrucât pe marginea acestora sunt în permanență discuții.
Contactată de TIMPUL, Ana Guțu, deputat și membru al grupului reformatorilor liberali, a declarat că, în cazul unui nou proiect de Constituție, ideal ar fi dacă această nouă constituţie ar fi supusă şi unui referendum, pentru a avea girul cetăţenilor, fapt care nu s-a întâmplat în anul 1994, când a fost adoptată prima constituție a RM. Mai mult, potrivit deputatei, factorii care determină necesitatea elaborării unei noi Constituții sunt progresul şi evoluţia societală, sunt doi factori care determină necesitatea de a trece la a doua Republică. „E strict necesar să fie stipulată în Constituţie vocaţia europeană a RM, pentru ca aceasta să nu fie pusă la îndoială de nicio putere politică viitoare, noua Constituţie trebuie să reflecte reforma justiţiei care e pe cale de a se înfăptui, este necesar să ne determinăm dacă mai e cazul să insistăm asupra neutralităţii RM, iar următorul principiu, care e unul fundamental, este ce fel de republică ne dorim – una prezidenţială, parlamentară sau ceva mixt. Finalmente, faimosul articol lingvistic – consider că el trebuie fie modificat conform adevărului ştiinţific, iar dacă nu este voinţă politică, trebuie evitat, deoarece există Declaraţia de independenţă unde este clar scris care e limba vorbită pe teritoriul RM – limba română”, a spus Ana Guțu.
Referindu-se la Constituția RM, deputatul neafiliat Mihai Godea a menționat că reflectă în totalitate situația din țară de la 1994 încoace. Totuși, potrivit lui, articolele care necesită o modificare sunt art. 13, care ține de limba de stat, și art. 11, privind neutralitatea țării. „În baza acestora se discută foarte mult, dar nu se întreprinde nicio acțiune, deoarece nu există voință politică, dar nicio majoritate de 2/3, care să permită modificarea acestora”, a mai adăugat Godea. Deputatul nu crede că anul viitor, în aceeași perioadă, Constituția RM va fi modificată sau nici că vor fi aplicate unele schimbări la articolele menționate mai sus.
Amintim că, în 2009, președintele interimar de atunci, Mihai Ghimpu, a creat o comisie pentru reforma constituțională. Principalele obiective ale acestei comisii erau de a aplica modificări articolelor ce țin de alegerea președintelui statului, limba de stat și oferirea dreptului de vot de la vârsta de 16 ani.
Timpul.md (D.G.)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
