În lucrările normative (de exemplu, Ioana Vintilă-Rădulescu. Dicționar normativ al limbii române ortografic, ortoepic, morfologic și practic. – București, 2009, abreviat DIN) sunt prezentate unele situații specifice, când prefixele obligatoriu se scriu separate prin cratimă, ca, de exemplu: – la derivatele cu prefixul ex- „fost” – ex-ministru, ex-premier, ex-sovietic, ex-partener, ex-președinte, ex-campion; – la indicarea prescurtată a unui an calendaristic (ante- ’89, post-’89); – pe lângă un nume propriu (anti-Ionescu, pro-Sturza). Unele prefixoide sunt folosite în comunicare în calitate de cuvinte independente, ca adjective sau adverbe invariabile, de aceea ele se scriu separat în situații de tipul: „a fost o petrecere super”, „el este deja un ex”, „toți au votat pro”.
Există cazuri specifice și la ortografierea articolului hotărât sau a desinențelor. Regula generală stipulează că în limba română articolul hotărât și desinențele nu se despart prin cratimă de cuvântul căruia i se atașează – scriem pomul, scopul, drumuri, însă fac excepție o serie de cuvinte împrumutate, precum și abrevierile. Astfel, de cele mai multe ori, articolul hotărât se desparte prin cratimă: – la unele împrumuturi și nume de locuri, a căror finală prezintă deosebiri între scriere și pronunțare, de exemplu, show-ul și show-uri, acquis-ul, bleu-ul, Bruxelles-ul, site-uri (pronunțat sait, saituri), la fel ca și ONG-ul, RMN-uri (RMN – med. „rezonanță magnetică nucleară”), CV-ul, CV-uri. Însă, conform DIN, se scriu într-un cuvânt formele articulate ale mai multor anglicisme, de exemplu, weekend și weekenduri, breakfast („mic dejun”) și breakfasturi, brand (pronunțat brend) și branduri, business (pronunțat biznes) și businessuri, job (pronunțat giob) și joburi, star și staruri, spot și spoturi, soft și softuri, casting și castinguri, briefing (pronunțat brifing) și briefinguri, summit (pronunțat samit) și summituri, showbiz și showbizul, màrketing și màrketingul etc. În uz însă există tendința de a despărți prin cratimă articolul la orice cuvânt străin, de aceea apar forme nerecomandate ca „summit-uri”, „marketing-ul” și altele.
Autorii lucrărilor normative încearcă să adapteze cât mai multe împrumuturi la normele ortografice ale limbii române, în special se are în vedere scrierea împreună a articolului, pentru a evita anumite structuri greu de receptat, de tipul rugby/rugby-ul/rugby-ului. Însă împrumuturile sunt multe și diferite, iar procesul de adaptare nu este tocmai ușor, de aceea, pentru a scrie corect, este necesar să fie consultat cât mai des dicționarul.
Irina Condrea, doctor habilitat, conferențiar universitar la USM
