Daniel Ioniţă: România i-a fost alături R.Moldova, ori de câte ori s-a confruntat cu situaţii dificile

EurActiv: Republica Moldova a beneficiat de cele mai multe fonduri din asistenţa pentru dezvoltare acordată de România unei ţări. Care este suma totală alocată până acum şi care sunt priorităţile de finanţare?

Daniel Ioniță: R.Moldova se înscrie în linia priorităţilor de politică externă ale României şi, prin ceea ce face pentru R. Moldova, România doreşte să contribuie la susţinerea parcursului european al R. Moldova. Pe de altă parte, ne dorim ca acţiunea noastră să aibă o contribuţie directă la consolidarea instituţională în R. Moldova, iar efectele acţiunilor noastre aici să se reflecte, la modul general, în bunăstarea tuturor cetăţenilor R. Moldova.

Asistenţa pentru dezvoltare oferită de România R. Moldova acoperă şase mari domenii.

Nu vorbim numai de un acord de împrumut de 150 de milioane de euro care face obiectul unui acord semnat la nivel interguvernamental în luna octombrie 2015 şi din care anul trecut România a acordat o primă tranşă şi urmează ca până la sfârşitul lunii curente să acordăm şi a doua tranşă, dar vizează, totodată, şi acordul privind oferirea unei asistenţe nerambursabile în valoare de 100 de milioane de euro.
Acordul respectiv a fost încheiat în 2010 şi, până în momentul de faţă, din acord au fost alocate fonduri importante în sfera educaţională: vorbim de 23 de milioane de euro din care au fost renovate, reabilitate sau dotate 832 de instituţii preşcolare din R. Moldova. Asta reprezintă jumătate din grădiniţele existente pe această parte a Prutului. Iar rezultatele foarte bune care au fost obţinute în cadrul acestui program interguvernamental au îndemnat autorităţile române să continue cu proiectul respectiv.

Tot din acest acord de asistenţă nerambursabilă au fost alocate sume importante – care depăşesc în total şase milioane de euro – pentru construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău. Pe acest proiect de importanţă strategică între România şi R. Moldova suntem în momentul de faţă la etapa definitivării proiectului tehnic, urmând ca în perioada următoare să trecem la construcţia fizică a gazoductului.

Şi un al treilea domeniu în care au fost utilizaţi bani din acordul menţionat mai sus sunt situaţiile de urgenţă. Astfel, după inundaţiile care au afectat grav localităţile de pe malul stâng al Prutului, în special localitatea Cotul Morii, raionul Hîncești, în 2010, autorităţile române au alocat opt milioane de euro pentru materiale de construcţii, din care au fost reconstruite multe din casele distruse în acele inundaţii.

Un al treilea mare domeniu de acţiune al României pe R. Moldova îl reprezintă Asistenţa Oficială pentru Dezvoltare, pe care România a început să o acorde din 2007, data de la care am intrat în Uniunea Europeană. Din acel moment, România a trecut de la statutul de stat beneficiar de asistenţă penru dezvoltare la cel de donator şi de menţionat că R. Moldova a beneficiat în toată această perioadă de aproximativ o treime din întregul buget alocat de România asistenţei pentru dezvoltare.

Printre proiectele finanţate prin acest mecanism ar trebui menţionat domeniul educaţiei care reprezintă un domeniu fanion al acţiunii noastre în R. Moldova. Programul de renovare a grădiniţelor a beneficiat din acest fond ODA de trei milioane de euro.

Un alt domeniu vizează renovarea patrimoniului cultural şi până acum au fost alocate circa trei milioane de euro pentru reabilitarea unor instituţii culturale de prestigiu din R. Moldova. Un obiectiv important aici şi un muzeu fanion pentru Chişinău este Muzeul Naţional de Artă, care a fost renovat cu bani de la Guvernul României şi care a fost dat în folosinţă anul trecut. Mai avem alte două obiective importante: Sala cu Orgă din Chişinău şi reconstrucţia Teatrului Bogdan Petriceicu Haşdeu din Cahul.

Tot prin programe ODA au fost alocate circa 2,8 milioane de euro în domeniul ocrotirii sănătăţii. O sumă imprtantă din aceşti bani a fost destinată Institutului Mamei şi Copilului, unde au fost renovate secţii de spital sau pavilioane cu bani de la Guvernul României şi dotate cu echipamente la standarde europene.

Circa un million de euro au fost alocaţi pentru sectorul agricultură şi sectorul sanitar-veterinar. Au fost dezvoltate nişte laboratoare pentru determinarea reziduurilor de pesticide în plante, sol şi în produse de origine vegetală, astfel încât producătorii agricoli să aibă posibilitatea testării la standarde europene a produselor lor.

De asemenea, au fost alocaţi bani pentru programul de aprovizionare cu apă şi canalizare – circa 0,7 milioane de euro pentru instalarea unui sistem de aprovizionare cu apă şi canalizare în raionul Cahul.

Nu în ultimul rând, protecţia mediului a reprezentat, de asemenea, o prioritate. În ansamblu, circa jumătate de million de euro au fost alocaţi proiectului Fondului voluntar al NATO privind distrugerea pesticidelor şi a substanţelor nocive din R. Moldova, cu banii respectivi fiind evacuate depozitele de pesticide din raioanele din nord, dar şi din sud: de la Floreşti, respectiv din Găgăuzia.

De notat că acest proiect al Fondului voluntar al NATO pentru distrugerea pesticidelor a fost un proiect pe care România l-a promovat şi l-a susţinut la nivelul Alianţei Nord-Atlantice. Prin acest proiect am dorim de la început şi continuăm să transmitem un mesaj important tututor locuitorilor R. Moldova, legat de faptul că NATO este în esenţă o alianţă de pace, care are programe diverse în domeniul ştiinţei, în domeniul social, al cooperării practice şi contribuie la întărirea legăturilor interumane.

În această etapă, referitor la fondurile ODA, România este în curs de operaţionalizare a propriei sale agenţii pentru dezvoltare pe modelul agenţiilor de dezvoltare ale altor state. RoAid – cum se va numi probabil agenţia noastră – este menită să contribuie la sporirea predictibilităţii şi a impactului asistenţei pentru dezvoltare pe care România o oferă statelor beneficiare, deci implicit și R. Moldova. Sunt convins că R. Moldova va beneficia în continuare de o atenţie sporită, inclusiv în planurile viitoare pe care RoAid le va dezvolta.

Un al patrulea domeniu mare vizează acordarea de sprijin la nivelul instituţiilor de linie din România pe aspecte sectoriale. Printre cele mai semnificative proiecte trebuie menţionate bursele oferite anual de către institute de învăţământ din România elevilor şi studenţilor din R. Moldova. Vorbim de circa 5.000 de burse al căror cost s-ar cifra undeva între 13 şi 15 milioane de euro anual.

Totodată, au fost donate 100 de microbuze şcolare, 50 de autoturisme pentru administrația publică centrală, precum şi trei autobuze destinate unor instituţii teatrale din R. Moldova. Microbuzele şcolare au ajutat şi ajută în continuare pe elevii şi studenţii din diverse localităţi şi raioane ale R. Moldova să se poată deplasa mai uşor către unităţile de învăţământ.

Nu în ultimul rând ar trebui amintit şi programul de succes – am spune noi – SMURD.

SMURD a trecut Prutul în 2014, iar anul trecut a trebuit cu toţii să vărsăm o lacrimă şi pentru tragedia în care au pierdut eroii noştri la Haracâş. Cu toate acestea, programul respectiv s-a dovedit a fi unul de succes.

Un al cincilea domeniu de interes îl reprezintă sprijinul constant pentru promovarea limbii române, a culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti în R. Moldova. Operăm în aceaşi spaţiu cultural, istoric, spiritual comun, iar printre cele mai reprezentative proiecte în acest sens ar trebui menţionate programele de acordare a unui milion de cărţi în R Moldova pentru bibliotecile de aici, un program care a fost finalizat în 2012. Au fost dotate biserici şi au fost construite lăcaşuri de cult, o biserică importantă este cea care poartă hramul Sfinţilor Martiri Brâncoveni din Soroca, o biserică de lemn care a fost renovată în 2014. Au fost deschise centre de informare ale României la universitatea de stat din Comrat, în 2015, iar anul trecut am participat cu colegii mei la deschiderea unui astfel de centru la Universitatea Alecu Russo din Bălţi.
Au fost şi, probabil, vor fi în continuare oferite locuri pentru elevii şi studenţii din R. Moldova în taberele de vară organizate în România, la munte şi la mare, şi, totodată, vom continua să derulăm proiecte care au avut şi ecouri pozitive şi care au avut cronici foarte, foarte bune, cum este cel referitor la reuniunea teatrelor naţionale la Chişinău, Bookfest – un program important pe care l-am organizat pentru prima dată anul trecut la Chişinău, cu o contribuţie importantă a ICR Mihai Eminescu de aici.

Un al şaselea domeniu important este dezvoltarea şi încurajarea cooperării directe între autorităţile locale, fie că sunt de la nivel judeţean sau municipal din România cu parteneri similari din R. Moldova. Programele arhicunoscute de înfrăţiri ale localităţilor, înfrăţiri care, de multe ori, contribuie la dezvoltarea unor proiecte sociale, culturale, turistice bilaterale şi care, de multe ori, au produs şi rezultate pozitive.

Nu în ultimul rând, dar asta intră mai degrabă în datoria noastră de suflet să spunem pe care o simţim şi o avem de fiecare dată pentru cetăţenii de pe malul stâng al Prutului ar trebui menţionate şi programele multiple de ajutor umanitar. De cele mai multe ori când R. Moldova s-a confruntat cu situaţii dificile, România a fost alături. În 2012, România a transferat în R. Moldova peste 100 de tone de grâu, în 2016 am transferat 20.000 de colete alimentare, 1.170 de tone de zahăr şi peste 16.000 de tone de păcură, care să contribuie la încălzirea sau reducerea facturilor la electricitate pentru o serie de persoane aflate în categorii mai puţin favorizate.

EurActiv: După cum aţi spus, România va avea o agenţie pentru asistenţă pentru dezvoltare, iar de anul trecut există şi o lege privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară. În aceste condiţii, în următorii ani va rămâne R. Moldova principalul beneficiar al asistenţei pentru dezvoltare acordată de România altor ţări?

Daniel Ioniță: Da, cu siguranţă. În programul de guvernare al Guvernului Grindeanu, R. Moldova rămâne în categoria priorităţilor şi sunt convins că în continuare ţara vecină va beneficia de atenţia noastră.

EurActiv: Cum apreciaţi impactul acestor proiecte asupra dezvoltării economiei şi societăţii moldoveneşti?

Daniel Ioniță: Unele dintre aceste programe şi proiecte pe care le-am menţionat au avut o descărcare imediată, în sensul că au contribuit aproape instantaneu la îmbunătăţirea unor stări de lucruri, a unor cauze punctuale, altele vor avea, evident, o descărcare pe termen mediu şi lung.

Noi sperăm ca tot ceea ce facem aici să contribuie, pe de o parte, la o consolidare şi o întărire a capacităţilor instituţionale ale R. Moldova de a face faţă mai bine provocărilor de natură internă şi externă şi, pe de altă parte, prin tot ceea ce facem dorim să menţinem R. Moldova angajată pe calea sa europeană, prin exemple de bune practici, prin transfer de expertiză, printr-o voce profund europeană, o voce care respectă pe deplin valorile şi principiile pe care şi noi le susţinem, însă o voce care se aude pe un ton poate mai cald pentru că vine, în primul rând, rostită în aceeaşi limbă şi vine din partea unui stat vecin care înţelege, poate, cel mai bine realităţile de aici.

EurActiv: Puteam face mai mult? Am făcut şi greşeli în relaţia cu R. Moldova?

Daniel Ioniță: Nu cred că există un diplomat serios român, căruia să-i puneţi o astfel de întrebare şi care să nu vă spună: Da, suntem mulţumiţi de ceea ce am făcut, însă suntem obligaţi să năzuim şi la mai mult şi la mai bine pentru că doar aşa putem să asigurăm progresul pe viitor. Evident, poţi să judeci diversele probleme prin diverse chei de interpretare. Aşa cum spuneam însă unele proiecte au o descărcare pe termen mai lung, altele au produs efecte imediat şi deja au intrat în memoria colectivă şi în beneficiul direct al celora cărora le-au fost destinate.

EurActiv: În pofida ajutorului oferit de România, dar şi de UE, moldovenii au ales anul trecut un preşedinte prorus. În acest context, cum vedeţi viitorul relaţiilor româno-moldovene?

Daniel Ioniță: România are o cooperare excelentă la nivel guvernamental cu R. Moldova. Chiar astăzi (joi – n.r.) am avut o întâlnire foarte bună cu preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, şi, cu acest prilej, am reafirmat dorinţa noastră comună de a continua pe calea consolidării relaţiilor bilaterale şi preşedintele Parlamentului, ca de altfel şi premierul R. Moldova, ne-au asigurat că R. Moldova va rămâne ferm angajată pe calea europeană, singura care, din punctul lor de vedere, va aduce şi efecte pozitive şi va contribui la îmbunătăţirea vieţii tuturor cetăţenilor.

România este determinată, alături de partenerii de dezvoltare ai R. Moldova, să contribuie de o manieră corectă şi concretă la îmbunătăţirea stării de lucruri din R. Moldova. Considerăm că parcursul european aduce după sine beneficii substanţiale pentru toţi cetăţenii R. Moldova, însă drumul către UE presupune, totodată, şi parcurgerea unor reforme necesare, presupune uneori şi eforturi susţinute, şi o muncă asiduă şi – de ce nu? – sacrificii de etapă din partea tutror cetăţenilor.

România ştie din propria experienţă însă că, o dată ce drumul este parcurs, beneficiile urmează să fie simţite, să fie concrete, vizibile pentru absolut toţi cetăţenii.

Sursa: radiochisinau.md