Să ne uităm puţin la cifre. România: 19 milioane de locuitori, aproape 240.000 de kilometri pătraţi suprafaţă, produsul intern brut estimat în 2011 la 267 miliarde dolari. Republica Moldova: aproape 4 milioane de locuitori, aproape 40.000 de kilometri pătraţi, produs intern brut 11 miliarde dolari. Bulgaria: 7,3 milioane locuitori, 111.000 kilometri pătraţi, produs intern brut 101 miliarde dolari. Serbia: 7,1 milioane locuitori, 88.000 kilometri pătraţi, produs intern brut 80 miliarde dolari. Ungaria: populaţie – 10 milioane, suprafaţă – 93.000 kilometri pătraţi, produs intern brut 195 miliarde dolari. Restul statelor din fosta federaţie iugoslavă sunt mult prea mici. România domină din punctul de vedere al cifrelor regiunea, iar o eventuală unire cu R. Moldova ar duce la o mărire a forţelor sale.
Doar Ucraina deţine capacităţi mai mari: 46 de milioane de locuitori, 603.000 kilometri pătraţi şi 330 miliarde dolari produs intern brut. Deşi Ucraina are dimensiuni de două ori mai mari decât România, această diferenţă nu se vede în produsul intern brut. În plus, Ucraina atârnă încă într-o zonă gri, în vreme ce România este o ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO. La toate acestea trebuie adăugate minorităţile române din ţările vecine care ar trebui să funcţioneze ca pârghii de comunicare. Deocamdată, comunităţile româneşti din Serbia, Ucraina, Bulgaria şi Ungaria acţionează drept hârtii de turnesol: relele tratamente care le sunt aplicate spun foarte multe despre cum este privită în realitate România în aceste ţări.
Dacă ne ridicăm puţin pe vârfuri şi privim de sus harta regiunii, înţelegem că nu doar românii sunt de vină că nu s-au unit în ultimii 20 de ani într-un singur stat. Niciunul dintre vecinii românilor din România şi R. Moldova nu va fi fericit să vadă aşa ceva. Nici nu este de mirare că se înmulţesc pe zi ce trece teoriile cu origini kominterniste „România, ultimul imperiu din Europa” şi apar tot felul de hărţi aberante cu rădăcini medievale. Nici paliativul unirii „în interiorul Uniunii Europene” nu este de natură să satisfacă pe nimeni. R. Moldova în Uniunea Europeană chiar ar însemna desfiinţarea graniţei de pe Prut.
Nu mă număr printre cei care se grăbesc să dea vina pe străini pentru problemele României. Dimpotrivă, multe din probleme ar trebui să ni le rezolvăm singuri. Un japonez îmi spunea cândva că românii nu au dreptul să se plângă: o ţară care ar putea fi capabilă să îşi producă singură hrana şi energia nu poate să dea vina pe alţii. România ar trebui să fie mult mai mult decât este alături de R. Moldova şi vindecarea nu poate veni decât din interior. Dar dacă nu se pot ridica mai mult, românii ar trebui măcar să încerce să nu îşi piardă statutul de popor important în regiunea în care trăiesc – indiferent dacă sunt cetăţeni ai României sau ai R. Moldova.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
