De ce Uniunea Europeană, de ce nu Uniunea Vamală?

Totodată, cei 28 de lideri ai UE trebuie să decidă, la această reuniune la vârf de vară, cine va fi președintele viitoarei Comisii Europene.
Ce se va întâmpla după ce Acordul de Asociere a fost semnat și ce ar trebui să facă Moldova după ziua istorică de 27 iunie? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările oamenilor la care vom încerca să răspundem în articolele noastre și să înțelegem, de fapt, de ce R. Moldova ar trebui să aleagă Uniunea Europeană și nu Uniunea Vamală.

Diversificarea exporturilor este primul şi unul din cele mai importante rezultate pe care le va aduce semnarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, ce este parte a Acordului de Asociere cu UE, a declarat viceministrul Economiei, Octavian Calmâc. „Evoluţiile exporturilor în anul curent constituie cel mai bun exemplu în acest sens. Pe fundalul crizei regionale, avem o creştere spectaculoasă a exporturilor cu peste 25% pe piaţa comunitară”, a declarat în acest sens Calmâc.

De altfel, infograficele „Budgetstories” arată că unul dintre motivele pentru care R. Moldova ar trebui să aleagă Uniunea Europeană este pentru că exporturile ar crește cu 11,3 la sută, în timp ce așa-zisa aderare la UV ar duce la o scădere a exporturilor cu 9,5%.

Oamenii de afaceri vor livra mărfuri pe o piață liberă și funcțională

Octavian Calmâc a mai completat că acest acord va oferi oamenilor de afaceri din Moldova avantajul să livreze mărfuri pe o piaţă ghidată de reguli clare de joc, o piaţă liberă, funcţională, unde elementul politic este cu mult mai puţin prezent decât pe piaţa estică. Potrivit viceministrului, răspunsul agenţilor economici din Republica Moldova trebuie să fie livrarea unor produse competitive, atât pe piaţa ţărilor UE, pe piaţa altor ţări, cât şi pe piaţa internă. „Trebuie să demonstrăm că suntem mai buni decât alţii şi atunci vom afirma că valorificăm oportunităţile noi apărute”, a subliniat Octavian Calmâc.

Mai mult, în următorii ani urmează să fie votat un nou cod vamal şi un nou cod fiscal, cu proceduri clare pentru mediul de afaceri, iar implicarea statului în activitatea operaţională a întreprinderilor trebuie redusă. Urmează să fie eliminate barierele în calea comerţului şi îmbunătăţit sistemul de certificare a produselor. „Acestea sunt cerinţele regimului de liber schimb de mărfuri cu UE. Dacă vom lucra, de regim nu vor beneficia doar agenţii economici, dar şi consumatorii. Ei vor obţine acces la produse de calitate și variate”, a remarcat Octavian Calmâc.

Preşedintele Asociaţiei Patronale a Întreprinderilor din Industria Uşoară, Alexandra Can, a menţionat că agenţii economici din industria uşoară nu se tem de noul regim economic cu UE. „Noi am demonstrat că articolele noastre sunt competitive pe piaţa comunitară. Mai mult de o cincime din exporturile moldoveneşti pe piaţa UE sunt produse ale industriei uşoare. Vom avea beneficii chiar din momentul aplicării noului regim economic. Materia primă de care avem nevoie pentru organizarea producerii se importă din ţările UE şi nu se vor mai aplica taxe la aceste importuri. Una cu alta, putem spera că va scădea costul produselor noastre, în medie cu 4%. Iar aceasta înseamnă că mărfurile vor deveni mai competitive ca preţ”, a spus Alexandra Can.

Liderul patronatelor din Industria Uşoară a mai spus că unele întreprinderi, care nu prezintă interes din punctul de vedere al capacităţilor de producţie, vor dispărea. Dar, potrivit ei, vor apărea altele. „Conducătorii acestor întreprinderi trebuie să înţeleagă că este necesară o asociere. Există modele europene, care pot şi este necesar să fie preluate”, menționează președintele.

Exporturile R. Moldova către țările UE au crescut

Biroul Național de Statistică (BNS) arată, de fapt, că exporturile de mărfuri către ţările Uniunii Europene în primele patru luni ale anului curent au însumat 413,3 mln. dolari sau cu 18,7% mai mult faţă de ianuarie-aprilie 2013, deţinând o cotă de 53,8% în total exporturi.
Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 31,8%, ce corespunde unei valori de 244 mln. dolari. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au micşorat cu 23 la sută, comparativ cu ianuarie-aprilie anul trecut.

Analiza evoluţiei exporturilor pe ţări în ianuarie-aprilie, comparativ cu perioada similară din anul 2013, arată că majorarea livrărilor către Italia, Germania, Elveţia, România, Franţa și alte țări, care au crescut considerabil, a contribuit la creşterea pe total exporturi cu 13,3%.
Totodată, s-au diminuat exporturile către Federaţia Rusă (-33,8%), Turcia ( -37%), Ungaria (-61%), Polonia, Ucraina, Statele Unite ale Americii (-29,6%) ș.a., atenuând astfel creşterea pe total exporturi cu 15,6%.

În concluzie, experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” au subliniat în cadrul unui studiu faptul că intrarea în vigoare a Acordului de Asociere este un element distinct de aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Și asta pentru că prima vizează progresarea dialogului cu UE, dar rămâne separată de agenda de extindere a UE. Spre deosebire de scopul Acordului de Asociere, accederea la Uniunea Vamală implică un nivel mult mai avansat de integrare, pentru care Republica Moldova nu este pregătită. Aceasta implică diluarea suveranității țării în diverse sectoare ale economiei, dar și cedarea definitivă a puterii de decizie asupra politicii tarifare și a altor aspecte ale politicilor macroeconomice și macrofinanciare.