Argumente Pro:
1. Legea BNM într-adevăr interzice creditarea statului de către banca centrală. Acest principiu se reflectă și la alte bănci centrale. Totuși, acel faimos Quantitative Easing, unde banca centrală procură hârtii de valoare de stat pe piața secundară, adică de la participanții piețelor financiare dar nu direct de la stat, este un fel de creditare indirectă a statului. Acest QE a inceput cu SUA, Japonia, Marea Britanie in anii dupa 2009. Totusi, Ungaria, Polonia, România, Serbia și alte state au procurat hârtii de valoare de stat în anul 2020 și 2021 pe piața secundară cu scopul de a stabiliza piața, însă efectul e că de fapt ajută băncile să creditele statul și într-un fel banca centrală creditează statul. Respectiv, nu e ceva anormal în perioada pandemiei.
2. Sistemele bancare din întreaga lume este plină de lichidități. Totuși, băncile sunt în general reticente să crediteze statul (deja au creditat mult) sau întreprinderile (puține întreprinderi au perspective bune pe timp de pandemie). Respectiv, băncile centrale din lume intervin ca să ajute ca acele lichidități să fie direcționate către stat sau întreprinderi prin programe de quantitative easing. Respectiv, nu e ceva anormal în perioada pandemiei.
3. Statul are nevoie de bani adiționali pentru programe de restructurare a economiei precum investiții masive în infrastructură. Mandatul multor bănci centrale, inclusiv BNM, este stabilitatea prețurilor și stabilitatea sistemului financiar și susținerea politicilor economice ale statului. Respectiv, nu e ceva anormal pe timp de pandemie să ceri ajutor indirect de la banca centrală să contribuie la politicile economice ale statului.
4. Inflația în Moldova este joasă și probabil că va reveni la ținta de 5% tocmai la sfârșitul anului 2022. Respectiv, nu e ceva anormal ca băncile centrale să facă o infuzie adițională de lichidități atunci când inflația este joasă. În graficul de mai jos este arătată creșterea la agregatorul monetar pentru 2020. Până acum, creșterea e de aproape 20% în Moldova. Similar cu multe țări din regiune.
Argumente Contra:
1. Împrumutul în valoare de MDL 20 miliarde lei propuse de către Igor Dodon ar însemna o emisie suplimentară de lei. Aceasta ar însemna că agregatul monetar M2 ar putea crește brusc cu vreo 27% la MDL 93 miliarde lei de la MDL 73 miliarde lei. O infuzie de lei de magnitudinea dată ar avea cu siguranță efecte inflaționiste. Modelări simple ar arăta că fiecare creștere de 10% al agregatului monetar M2 duce la o creștere a inflației cu 0.7 p.p. ca efect imediat. Respectiv, inflația ar putea sări aproximativ cu 1.9 p.p. dacă s-ar materializa ideea propusă de către Igor Dodon.
2. O mărire de 1.9 p.p. a inflației la moment poate nu reprezintă un risc major că inflație e joasă. Însă, asta ar putea afecta politica monetară a BNM-ului mai târziu forțând o creștere a ratei de bază cu 0.5-1 p.p. atunci când economia are nevoie de rate mici de creditare. În plus, încrederea partenerilor străini va fi deteriorată
3. O inflația de 1.9-2p.p. mai mult înseamnă că veniturile oamenilor va fi mai mic cu vreo 744 lei. Venitul disponibil e de 3100 lei pentru anul 2020 conform BNS. Respectiv, 3100 lei * 12 luni * 2% = 744 lei este pierderea venitului în termeni reali din cauza inflației.
4. O inflație mai mare duce și la o depreciere a leului de probabil 2-3%.
5. Aceasă mișcare a lui Dodon ar îngheța și mai mult relațiile externe. Moldova se împrumută de la UE cu vreo 0-0.5% în EUR. Luând în considerație diferența de inflație pe termen mediu, asta este echivalentul de 3-3.5% în lei. La moment, statul se împrumută pe intern la 5-5.5%. Respectiv, noi va trebui să înlocuim banii din exterior cu cei din interior la o dobânză de 1.5-2p.p. mai mult în lei.
6. Dodon propune împrumutarea pentru a oferi suport populației și întreprinderilor. Aceste transferuri bănești ajută la supraviețuire dar nu și la dezvoltarea țării. Respectiv, împrumutăm, dăm bani la oameni, ei cumpără lapte/carne și rămânem cu inflația și datoria.
Dacă ar fi propus emisiunea unor VMS-uri dedicate pentru infrastructură, iar BNM să procure direct sau indirect prin bănci comerciale aceste hârtii de valoare pentru a finanța investiții în infrastructură, atunci ar fi cu totul altă poveste pentru că investiții în infrastructură aduc beneficii majore țării.
În concluzie, împrumutarea directă sau indirectă de la banca centrală este o operațiune riscantă care trebuie gestionată foarte atent. Pot oamenii care au furat să gestioneze astfel de operațiuni? Nu, Încrederea și integritatea e ceea ce ar face o astfel de operațiune un succes, dar PSRM și Șor cu siguranță nu sunt în stare de așa ceva.
Dumitru Vicol
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
