În prezent, copacul de cuişoare este cultivat în Indonezia, Tanzania, Madagascar, Sri Lanka şi Malaezia.
Copacul de cuişoare poate creşte până la 15 metri înălţime şi are o producţie anuală medie de 2,7 kg de fructe, din primul an de viaţă (timp de aproximativ 60 de ani).
Fructele arborelui de cuişoare se formează din florile acestuia. Bobocii sunt culeşi manual imediat după înflorire, separaţi de tulpini şi uscaţi, după care devin maronii.
Cuişoarele sunt pline de uleiuri esenţiale. Gustul lor e foarte intens şi iute, iar mirosul – foarte puternic. Ele intensifică gustul mâncărurilor dulci şi le dau o aromă specială.
Punch-ul şi vinul fiert, indispensabile pe timp de iarnă, se bucură din plin de aroma caracteristică a cuişoarelor, la fel ca şi prăjiturelele de Crăciun şi turta dulce. Ele dau o aromă specială, dulce-picantă, cărnii, peştelui, vânatului, puiului, tocăniţelor, verzei roşii, marinatelor şi cărnurilor afumate. Amestecuri de cuişoare cu nucşoară şi/sau scorţişoară sunt întâlnite şi în ciocolatele fine. Printre cel mai cunoscute amestecuri în care sunt prezente cuişoarele sunt mixtul indian de garam masala sau cel chinezesc de five spices (cinci condimente sau mirodenii), precum şi sosul Worchestersire.
În bucătăria modernă cuişoarele se folosesc întregi, înfipte în fructe (portocale, mere) sau cărnuri (raţă, porc, vânat), sau măcinate. Deoarece uleiurile din fructele de cuişoare se evaporă repede după măcinare, se recomandă păstrarea lor întregi şi râşnirea în funcţie de necesitate şi doar cu puţin timp înainte de utilizare.
(M. T.)
Timpul Suplimentul Femeia
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
