De la batog s-a format adjectivul regional cu sens figurat batojit: om fără putere, istovit, uscat ca batogul, vlăguit (de bătrâneţe), iar de la acest sens, prin intermediul poreclei, a apărut numele Batog. În documentele basarabene este atestat cu forma populară Bătog: Andrii Bătog din Miclăuşeni, Iftodi Bătog din Pecişte, la 1774; Gheorghiţă Bătog, vornicel ot Pecişte, la 1786; Toader Bătog, postelnicel, participant la hotărnicia moşiei Horbineşti, ţin. Orhei, la 1814.
Azi, în republică, cu numele Batog sunt înscrise 215 persoane, cu forma Batoc – 2 persoane.
Maria Cosniceanu,
doctor în filologie
