Folosit la figurat, pentru persoane, acesta a devenit un termen glumeţ de ocară, fără ca sensul originar să mai fie înţeles, însemnând „om urât, îmbrăcat în mod ciudat”. Ca un cuvânt obişnuit, glumeţ, este folosit de V. Alecsandri: Aşteaptă, coşcodane, să-ţi arăt eu! Atribuit unor persoane ca poreclă, Coşcodan a devenit nume de familie, atestat în documentele moldoveneşti şi în cele basarabene în sec. al XVIII-lea.
De la numele de persoană Coşcodan a apărut şi numele de moşie, de localitate Coşcodeni. La 1768, la hotărnicia moşiei Tăuri din ţin. Iaşi, jud. Bălţi au fost martori: Agapi Coşcodan, martur, căpitan şi răzeş di Tăuri, am pus degetul neştiind a iscăli, Andrei Coşcodan, răzăş di Tauri, Ioan Coşcodan, răzăş di Tauri. La 1774, în ţin. Orhei-Lăpuşna au fost atestaţi Andrii Coşcodan, volintir, în satul Năpădeni şi Mafteiu Coşcodan, volintir, în satul Condrăteşti.
La 1781, la vânzarea unor părţi din moşia Bobleceşti (azi Bobletici), ţin. Iaşi, peste Prut, pe Cula, au fost martori: Gheorghiţă Bodrug, răzeş de Coşcodeni, Ion Coşcodan, răzeş ot tam, Maftei Coşcodan, răzeş ot tam. Într-un document de la 1783 este atestat Andrei Coşcodan, răzeş din Rădeni. Într-un document de la 1803 referitor la mărturia hotarnică a moşiei Glingeni, ţin. Iaşi, jud. Bălţi se vorbeşte de moşia răzăşească Coşcodeni, de satul Coşcodeni şi de răzeşul de Coşcodeni Miron Coşcodan.
Azi, în republică, cu numele Coşcodan sunt înregistrate 760 de persoane.
Maria Cosniceanu,
doctor în filologie
