De la Gherasim a apărut forma prescurtată Ghera, Gherea, de la care, cu sufixul de origine slavă -cea, s-a format numele Ghércea, atestat în Muntenia. În sec. al XVII-lea, ca şi alte nume cu suf. -cea (Grigorcea, Oancea, Stancea), sufix care alternează cu suf. -ciu (Donciu, Onciu, Stanciu etc.) şi, prin urmare, putea fi şi Ghérciu, care nu este atestat.
După alte păreri, numele Ghérciu ar putea proveni din bulgară, de la prenumele în forma bulgară Gheorghi, Gherghi, de la care au provenit formele hipocoristice Ghergo şi Gherčo, -o final din bulgară în română a trecut în -u, astfel apărând forma Ghérciu.
La forma Ghérciu, fie cea provenită din alternanţa sufixelor -cea, – -ciu (Ghercea – Ghérciu), fie cea provenită din bulgară cu suf. -čo (Ghérčo – Ghérciu), s-a adăugat sufixul genitival, patronimic de origine greacă -íu (accentuat), care forma nume de familie de la prenume. De ex.: Anastasíu, Dimitríu, Gherghíu, Grigoríu, Vasilíu şi Ghercíu, cu sensul patronimic „al lui…” Dimitrie, Gheorghe, Grigore, Vasile şi, prin urmare, al lui Ghérciu.
În documentele moldoveneşti, la 1443, este atestat Ghercíu, boier, întărit stăpân peste mai multe sate pe Tutova. La 1774, în ţin. Orhei, satul Ustia, este atestat un Pavăl Ghercíu. La 1798, un Melinte Ghercíu vinde lui Maftei Untilă părţile de moşie ale bunicului său Tănase Ghercíu în satul Cácárăzeni (forma actuală Cucuruzeni), ţin. Orhei. Alte atestări documentare nu se întâlnesc.
Azi, în republică, numele Ghercíu este purtat de 1230 de persoane, şi cu forma ucrainizată Gherciuc sunt înscrise 75 de persoane.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
