În documentele moldoveneşti, la 1621 este atestat un Toader Heric, aceasta fiind o formă populară vorbită. Alte atestări n-am mai întâlnit. Forma Gherega a apărut prin alternanţa sunetelor c – g – Gherec – Ghereg, iar forma Gherega (cu – a final) este un genitiv slav (ca şi Baltaga < Baltagu, Moşneaga < Moşneagu, Sturza < Sturzu etc.) şi are sensul „al lui Ghereg ”. Azi, în republică, numele Gherega este purtat de 219 persoane.
Nedelciuc
Numele Nedelciuc are la bază numele slav Nedelea, care are numele celei de a şaptea zi a săptămânii, adică înseamnă „Duminică”. La bulgari sunt frecvente numele de persoană feminine Nedelea, Nedelca, Neda şi numele de bărbaţi Nedelio, Nedelco, Nedelcio. De la bulgari numele au pătruns la români fiind atestate în toate teritoriile româneşti. În documentele moldoveneşti, în anii 1574-1584, 1603, 1609, 1623 etc., sunt atestate mai multe persoane cu numele feminin Nedelea, purtate de fiice, surori, nepoate ale cuiva. În anii 1585-1589 este atestat numele Nedelco, scris şi Nedelcu (ibidem). În documentele Orheiului, la 1659 se vorbeşte de un Nedelcu, scris şi Nedelco, moşul unei Erena, care a avut o Baltă pe teritoriul satului Mitoc, între Mitoc şi Cişmea, şi se numea Balta lui Nedelco. La 1774, Nedelcu apare ca nume de familie. În satul Bahmut este atestat un Ion Nedelcu. Numele Nedelcu îl întâlnim şi la Vasile Alecsandri în „Istoria unui galben”. În limba ucraineană, de la numele Nedelco, prin ataşarea suf.- iuc, ce indică descendenţa, adică ” fiul lui…”, a apărut numele Nedelciuc, ca şi Adamciuc, Ostapciuc, Procopciuc etc., etc., formaţii foarte frecvente în ucraineană. De la numele atestate în documentele moldoveneşti de timpuriu s-au păstrat până azi în circulaţie ca nume de familie Nedelea, purtat de 493 de persoane, Nedelcu de 371 de persoane, iar cu Nedelciuc, pătruns mai târziu din ucraineană, sunt scrise 148 de persoane.
Maria Cosniceanu,
doctor în filologie
