Pătruns în Basarabia, în ţin. Soroca, a fost înregistrat documentar în forma populară palatalizată Rughi: Grigore Rughi, preot, martor hotarnic la moşiile Şalveri şi Policeni, ţin. Soroca; Gavril Rughi, Ştefan Rughi, răzeşi de Şalveri, martori hotarnici ai moşiilor Peliceni şi Şalveri, la 1801; Iordachi Rughi, fiul lui Petru Rughi din ţin. Soroca, i se confirmă titlul de mazil, la 1803. Astfel numele Rudi, în forma populară Rughi, a fost înregistrat numai în ţin. Soroca, existând şi azi în raionul Soroca, în forma iniţială, originară Rudi. De la numele Rudi a apărut şi numirea localităţii Rudi. De la numele Rudi au derivat numele Rudenco, redat în română Rudencu, Rudic, Rudoi şi pe teren românesc Rudeanu.
Azi, în republică, cu numele Rudi sunt înscrise 347 de persoane, cu numele Rudenco – 1623, Rudenko – 35, Rudencu – 30, Rudeanu – 302, Rudic – 204, Rudoi – 411.
Maria Cosniceanu,
doctor în filologie
