În documentele moldoveneşti numele Stan este atestat de la 1407 (Stan, postelnic şi vistier, martor în sfatul domnesc) şi e foarte frecvent pe parcursul sec. XV, XVI. De la Stan, cu sufixul slav (preponderent ucrainean) -ciu, care imprimă derivatelor sens diminutival-dezmierdător, s-a format Stanciu, nume foarte frecvent atestat în documentele moldoveneşti în secolele XV-XVII. În documentele basarabene numele Stan şi Stanciu sunt mai rar atestate. La 1774, în satul Vorniceni, este un Ion Stan, iar în Miclăuşeni – un Vasile Stănişor. La 1724: Pavăl Stanciu, martor la hotărnicia moşiei Sămăşcani, ţin. Orhei.
Azi, în republică, cu numele Stan sunt înscrise 846 de persoane, numele Stanciu este purtat de 1241 de persoane.
Numele Cornei este o formă populară rusească de la prenumele Cornelie (rus. Cornelii), provenit din prenumele gentilic roman Cornelius, derivat din substantivul corn. În antichitate, cornul de berbec sau de taur era simbolul abundenţei şi al forţei, avându-se în vedere bogăţia turmelor de animale, care dădea forţă şi putere unei familii, cornul fiind folosit şi în diferite rituri magice de alungare a duhurilor rele. De la acest simbol a ajuns până azi expresia cornul abundenţei.
Prenumele Cornelius a intrat în onomasticonul creştin şi s-a răspândit în Europa. La români, prima şi cea mai frecventă atestare este forma prescurtată Cornea, de la care s-au format şi numele topice Corneşti, Cornova. La ruşi forma populară este Cornei. Prin intermediul patronimului (Ivan al lui Cornei), Cornei a devenit nume de familie (Ivan Cornei).
Azi, în republică, numele Cornei este purtat de 391 de persoane.
