Directorul BNS, Lucia Spoială, despre diferența dintre etnie și naționalitate: „Depinde din care dicționar luăm explicația”

– Cum și când a început pregătirea pentru recensământul din 2014?

– Acesta este primul recensământ din spațiul CSI care se va desfășura în conformitate cu standardele europene. Adică, odată racordată la standardele deciziei și raportului Conferinței Statisticienilor Europeni, runda 2010, Rep. Moldova este obligată să respecte acele prevederi. Pregătirile au început în anul 2012, odată cu aprobarea legii nr. 90 cu privire la Recensământ.

– În linii mari, ce s-a întâmplat în acești doi ani?

– În linii mari, după aprobarea legii și a unor aspecte și prevederi fixate în lege și în planul de acțiuni, a fost constituită Comisia Națională pentru Recensământ, prezidată de către premierul Republicii Moldova, au fost definitivate documentele necesare pentru desfășurarea recensământului, precum chestionarele. În 2012, BNS, în conlucrare cu partenerii de dezvoltare – Fondul Națiunilor Unite pentru Populație și Dezvoltare, Agenția de Dezvoltare Elvețiană, Ambasada Cehiei, Guvernul României, au demarat acele acțiuni de definitivare a metodologiei de petrecere a recensământului și, totodată, au fost realizate trei misiuni ale unui Consiliu Consultativ Internațional de pregătire a materialelor, acțiunilor și verificare a calității acestei acțiuni în conformitate cu prevederile internaționale și europene.

– Care a fost motivul amânării recensământului din aprilie în luna mai a.c.?

– S-a ținut cont de rezultatele acțiunii de pre-recensământ din aprilie 2013, de situația la moment, în R. Moldova, deschiderea față de registrele de date administrative, conlucrarea, sensibilizarea și, totodată, identificarea surselor financiare necesare. Respectiv, a fost analizată situația și, pentru luna aprilie 2014, nu se reușea pregătirea documentației și eliminarea riscurilor identificate în anul 2013. BNS a venit cu inițiativa față de Comisia Națională de Recensământ de a modifica datele de colectare a situațiilor din teritoriu. Am fost susținuți, însă modificarea legii, precum și a Hotărârii de Guvern a necesitat o perioadă pentru aprobare. Noi ne doream schimbarea perioadei pentru toamnă, însă trebuiau respectate prevederile de diseminare și prezentare a rezultatelor, care impun prezentarea acestora până la finele anului în care a fost realizat recensământul. Respectiv, nu am fi reușit.

– Și totuși, vicepremierul Tatiana Potâng a explicat amânarea recensământului prin faptul că anumite fonduri întârzie să ajungă…

– A fost și această problemă identificată din considerentul că Guvernul RM ne-a alocat doar o parte financiară, cealaltă fiind asigurată de partenerii internaționali. Iar acordurile de colaborare au fost fixate abia în luna martie 2014.

– Nu credeți că perioada 1-14 aprilie ar fi fost mai prielnică realizării recensământului, luând în considerație faptul că moldovenii se întorc de peste hotare acasă pentru sărbătorile de Paști?

– Chestiunile date au fost discutate. Anume din acest considerent, în chestionarul 2Pi, am ținut cont și de perioada de desfășurare a recensământului, oricare ar fi aceasta. Astfel, chiar dacă persoana este prezentă la momentul recenzării, dar oricum intenționează să plece la muncă, studii peste hotare, în chestionar este fixată anume această situație. Acest risc a fost luat în considerare.

– Și totuși, în absența acesteia răspunde ruda sa. În acest sens, cât sunt de relevante răspunsurile rudelor despre persoana absentă la momentul recenzării?

– Răspunsurile rudei țin doar de problema migrațională. Nu țin de religie, limbă sau apartenență etnică. Respectiv, recenzorul completează în formular doar informațiile ce țin de ocupația și locația persoanei plecate.

– Câți recenzori au fost angajați? Cum au fost selectați aceștia?

– Au fost depuse 15 mii de cereri de angajare și au fost angajate 12 mii de persoane, care au fost selectate la nivel local, conform regulamentului de angajare. Au fost create Comisiile de concurs locale, în urma demarării lucrărilor acestor comisii a fost angajat personalul de recensământ.

– Sunt implicați primarii în selectarea sau propunerea de candidaturi ale recenzorilor? Există riscul ca recenzorii să fie influențați din punct de vedere politic de primari și, la rândul lor, să influențeze răspunsurile respondenților?

– În H.G. 967 cu privire la Planul de acțiuni cu privire la petrecerea recensământului este fixată această conlucrare cu administrația publică locală și centrală. Eu cred că nu, fiindcă fiecare recenzor va primi manualul de instruire, de altfel, este aprobat regulamentul BNS de angajare a personalului de recensământ, precum și fiindcă în mapa recenzorilor sunt prezente doar legitimația, avizul de participare a respondenților și cele patru chestionare. Alte documente recenzorul nu va avea la el. Mai mult, în regulament, dar și în contractul semnat între recenzori și BNS este stipulat că recenzorul prezintă și colectează doar acea informație care este fixată în planul de acțiuni. În caz contrar el este sancționat.

– Ați depistat greșeli în organizarea recensământului din 2004?

– Au fost identificate greșeli în angajarea recenzorilor, petrecerea concursului de angajare a acestora și identificarea posibilelor riscuri de completare a chestionarelor. Respectiv, acestea au fost eliminate. Nu în ultimul rând, în conlucrare cu partenerii de dezvoltare au avut loc trei sesiuni ale Consiliului Consultativ, anume pentru excluderea riscurilor care au fost depistate în 2004. Consiliul este format din cinci experți din diferite țări, care au scos în evidență acele riscuri și, totodată, au fost rezolvate acele probleme. Posibil, unicul risc care a rămas, conform multor plângeri din 2004, este faptul că oamenii declarau una, iar recenzorii scriau altceva. Astfel, întrebările sensibile, precum limba, apartenența etnică, religia, noi le-am lăsat la libera declarație, anume pentru a exclude acele riscuri.

– În contextul întrebărilor sensibile, este sau nu o diferență între „naționalitate” și „etnie”? Ce trebuie să răspundă respondentul la această întrebare?

– Depinde din care dicționar luăm explicația acestor două cuvinte. Respondentul răspunde ce consideră că este corect.

– În care dicționar definiția acestor două cuvinte este echivalentă?

– Nu știu.

– În urma colectării informațiilor, statisticienii vor considera răspunsul la „Naționalitate” sau la „Apartenență etnică”?

– Va fi interpretată ca naționalitate și apartenență etnică.