Dumitru Diacov, preşedintele de onoare al PD: „Un guvern minoritar nu este deloc o soluţie bună pentru RM”

– Dle Diacov, dvs. aţi declarat în repetate rânduri că negocierile privind crearea coaliţiei de guvernare se tărăgănează din cauza solicitărilor sofisticate ale PL. Ce mai vor liberalii, în afară de funcţia de şef al statului?

– Eu n-aş vrea să dau aprecieri colegilor, nici să dăunez procesului de negocieri. Din punctul de vedere al alegătorului de rând, noi toţi suntem vinovaţi de faptul că până astăzi nu avem o claritate în această chestiune. Într-adevăr, PL spune că, noi fiind trei partide şi având trei funcţii principale în stat, dacă PD şi PLDM îşi aleg portofoliile de spicher şi premier, lor le revine funcţia de şef al statului. Însă preşedintele nu face parte nici din majoritatea parlamentară, nici din executiv şi eu cred că această funcţie nu trebuie partajată. Preşedintele trebuie să fie şi un mediator între puterile statului şi partidele politice. În urma alegerilor parlamentare, cred că mai întâi ar fi cazul să constituim coaliţia de guvernare, care să instaleze guvernul. De fapt, dl Timofti mai are de lucrat un an şi jumătate şi, în prezent, noi nici nu avem potenţialul necesar pentru a alege preşedintele, deoarece cele trei partide avem 55 de mandate. Formula pentru alegerea preşedintelui urmează să o găsim de comun acord şi fără grabă. Mă gândesc că, dacă şeful statului va fi ales nu cu 61, dar cu 70-75 de voturi, ar fi un element de stabilitate pentru întreaga coaliţie. Şi n-ar fi oare bine să optăm pentru o soluţie, de tipul actualei, când preşedintele nu este implicat în activitatea de partid şi are libertatea de comunicare cu toate partidele, cu populaţia şi cu guvernul. Dar să fixăm în acordul de creare a coaliţiei că această funcţie îi revine cutărui partid ar fi o chestie cam deplasată.

„Nu se pune problema ca cineva să rămână cu aceleaşi funcţii”

– PD va susţine propunerea PLDM privind organizarea unui referendum, pentru ca şeful statului să fie ales direct de către cetăţeni?

– Revenirea la sistemul de alegere a preşedintelui de către cetăţeni este o chestiune foarte delicată. În genere, noi nu trebuie să vorbim doar despre modalitatea de alegere a preşedintelui, dar şi despre rolul acestuia. Am avut doi preşedinţi aleşi de popor, care erau în conflict şi cu parlamentul, şi cu guvernul. Vreţi să repetăm această practică? Băsescu la Bucureşti, ales de popor, s-a aflat zece ani în confruntare permanentă cu parlamentul ales de popor. Urmează să alegem una din trei: ori preşedintele este şeful executivului şi atunci schimbăm tot sistemul de putere, ori preşedinte este ales de întreg poporul, dar nu are împuterniciri, şi atunci el va intra în conflict cu parlamentul, ori să căutăm o soluţie pentru alegerea preşedintelui în parlament. Uitaţi-vă la Dodon, care iniţial nu sprijinea ideea, dar acum se simţit cal bălan şi optează pentru alegerea preşedintelui de întreg poporul. În acest sens, avem nevoie de o discuţie foarte conştientizată despre sistemul de putere în RM. Şi de o soluţie de compromis larg.

– Şi PL propune un referendum pentru modificarea Constituţiei, pentru ca preşedintele să fie ales cu 51 de voturi în parlament.
– Poftim, dar cum realizăm această propunere, dacă nu avem guvernare? Şi de ce nu am căuta 68 de voturi, ca să modificăm Constituţia în parlament?

– Ce funcţii executive este gata PD să le cedeze liberalilor? Pentru că aşa-zisa metodă europeană, propusă de Mihai Ghimpu, presupune şi partajarea funcţiilor executive după acelaşi principiu: PLDM, care are cele mai multe mandate, îşi alege primul o funcţie, după care urmează PD şi, în cele din urmă, PL. Şi cercul se repetă…
– O coaliţie trebuie să găsească un compromis care să asigure confortul tuturor participanţilor. Acum discutăm de la zero despre crearea unei noi coaliţii şi nu se pune problema că cineva a avut nişte funcţii şi trebuie să rămână cu ele. Noi ieşim din sala de negocieri şi spunem că nu vrem funcţii, dar se demonstrează că totuşi funcţiile sunt problema principală.

– Ministerul Transportului îl veţi întoarce liberalilor?
– Încă nu s-a discutat concret despre ministere, dar nu văd nicio problemă în această privinţă.

„Sper că vom găsi limbă comună în formula PD-PL-PLDM”

– Vladimir Voronin a declarat că PCRM nu va face parte din actul guvernării, ci va merge în opoziţie constructivă. Dacă nu găsiţi consens cu PL, la ce fel de coaliţie să ne aşteptăm?
– Eu sper foarte mult că vom găsi limbă comună în formula PD-PL-PLDM.

– Este, totuşi, posibilă crearea unei coaliţii minoritare PD-PLDM, cu susţinerea PCRM?
– În lume există guvernări minoritare, cu sprijin condiţionat. Asta ar însemna să nu avem o majoritate clară, nici angajamente reciproce puternice. Noi, însă, avem nevoie de un consens cât mai larg în privinţa integrării europene şi cred un guvern minoritar nu este deloc o soluţie bună pentru RM.

– Când vorbiţi de peste 61 de voturi pentru alegerea preşedintelui, vă referiţi la comunişti?
– Ideea a fost că toate cele trei partide din coaliţie să invităm comuniştii, fiindcă guvernul va avea nevoie de un sprijin mai larg din partea populaţiei. Şi nu avem nevoie de două partide agresive la guvernare. În condiţiile în care cu Dodon este acum greu discuţii, o opoziţie constructivă şi una distructivă ar fi o soluţie pentru viitoarea guvernare. În ţările europene, opoziţia vede viitorul ţării aproape la fel ca şi guvernarea, cel puţin din punct de vedere strategic. Numai la noi, guvernarea trage într-o direcţie, iar opoziţia – în alta. Una din problemele fundamentale ale RM este că avem un stat divizat. Dacă nu putem linişti ţara în baza ideii ruseşti sau româneşti, trebuie să facem ca RM să emane stabilitate. Moş Vasile doreşte să trăiască în pace şi cu vecinul său ucrainean, şi găgăuz, şi bulgar, şi rus. De aceea, suntem obligaţi să apărăm interesul cetăţenilor RM, dar nu să promovăm interesele altor ţări.

„Nu se pune nici problema ca PCRM să intre la guvernare în plină capacitate”

– Şi dacă PL va ieşi din formatul de negocieri, nu va fi mai bine să-i convingeţi pe comunişti să adere la coaliţie, decât să avem un guvern minoritar?
– Nu ştiu. Din câte cunosc, încă nu am avut asemenea discuţii cu PCRM. Dar alegerile anticipate ar fi o catastrofă pentru RM, care nu va fi guvernată încă cel puţin o jumătate de an. Şi responsabilitatea ar trebui să şi-o asume toate partidele care au acces în parlament.

– Atunci va veni la putere stânga radicală.
– Da, situaţia poate să fie neplăcută. Asta trebuie să înţeleagă şi Ghimpu, dar şi ăştia, ai noştri, pentru a fi mai receptivi.

– Totodată, Voronin se contrazice. Pe de o parte, el declară că va rămâne în opoziţie constructivă, dar pe de altă parte dă de înţeles că ar putea fi preşedintele RM. Aţi accepta o asemenea condiţie din partea PCRM?
– Dl Voronin are darul de a face fel de fel de declaraţii, care să-i pună pe gânduri pe toţi. El este un om matur, care timp de opt ani a fost preşedinte şi nu cred că mai are dorinţa sau capriciul de a reveni în această funcţie. De fapt, astăzi, nici nu se pune problema ca PCRM să intre la guvernare în plină capacitate. Participarea lor la guvernare ar conduce mai degrabă la crearea unui guvern de uniune naţională, a unui guvern tehnocrat, cu persoane nepolitice în funcţiile responsabile. Părerea mea este că această situaţie ar îndreptăţi guvernarea.

– Credeţi că liderii de facto ai PD şi PLDM ar accepta un asemenea guvern?
– Este doar o idee, mai degrabă teoretică. Repet că ne dorim o coaliţie puternică. Cu atât mai mult, cu cât fără liberali problema alegerii preşedintelui nu se rezolvă. Dar nu trebuie să ne grăbim. Doar după ce vom avea guvern, vom decide cum să alegem preşedintele. Mai ales dacă vrem un preşedinte mediator şi nu un dictator. La guvernare sunt atâtea funcţii mai importante decât funcţia de preşedinte!

– Este posibil ca până în 2016 Nicolae Timofti să-şi dea demisia şi să fie ales un alt preşedinte?
– Nu cred că cineva ar putea să-şi manifeste nerăbdarea în asemenea mod.

„Presupun că Voronin a vrut să pună umărul…”

– Dle Diacov, când a apărut prima dată ideea de a invita comuniştii la discuţii?
– După alegeri. Rezultatul votului a arătat că pentru cele trei partide din coaliţie au votat realmente 38 la sută din totalul numărului de alegători. Un guvern cu o astfel de susţinere nu poate funcţiona normal. Astfel, trebuie să căutăm sprijin mai mare în rândul populaţiei. Şi să avem practica pozitivă, când guvernarea şi opoziţia sunt un tot întreg, din punct de vedere al apărării statului.

– Până la alegeri n-aţi avut nicio discuţie despre aceasta cu Voronin?
– Cum să vă spun? În orice caz, aşa, mai practic, ideile au venit după ce am văzut rezultatele alegerilor. Fiindcă să ţii două partide în opoziţie nu este bine.

– Cum să înţelegem atunci comportamentul în campania electorală al PCRM, care se pare că a luptat pentru propria înfrângere? N-au participat la dezbaterile TV, au anulat evenimentul de lansare în campanie, au renunţat la promovarea UV. Totodată, Voronin, care spunea altădată că Filat şi Plahotniuc ne fură ţara, acum spune că singura greşeală a lui Plahotniuc este că s-a implicat în politică…
– Şi vă pare rău? Vă plăcea mai tare PCRM cel agresiv, cu Petrenco şi Munteanu, care-l aduceau pe Şelin în parlament şi organizau spectacole în fiecare zi? PCRM a luptat la alegeri aşa cum a considerat necesar şi eu presupun că dl Voronin a văzut încotro merg lucrurile şi a dorit să pună umărul, ca să avem mai multă linişte şi constructivism.

– Totuşi, până la alegeri, dnii Plahotniuc şi Voronin au avut vreo înţelegere referitor la o eventuală colaborare post-electorală?
– Nu cred. Au fost speculaţii din partea celor care au plecat din PCRM. Iar Voronin, la vârsta şi cu experienţa sa, cred că a obosit să se afle în fruntea unei organizaţii cheguevariste. Şi a ales un altfel de comportament. Dacă vă aduceţi aminte, în momente foarte importante pentru RM, Voronin a avut un altfel de comportament decât se aşteptau mulţi. Aşa a fost şi cu problema transnistreană, şi cu limba rusă limbă de stat…

– Voronin spunea că Plahotniuc a finanţat fondarea şi participarea la alegeri al Partidului Comuniştilor Reformatori. E adevărat?
– La noi oricărui partid, dacă nu-i convine ceva, spune că în spate stă Vlad Plahotniuc. Dar ideile cu crearea clonelor nu sunt noi în spaţiul ex-socialist. Sigur că avem şi noi un număr mare de alegători care votează cum le trăsneşte în cap, dar…

– Puteţi să infirmaţi categoric că nu a fost implicat Plahotniuc în fondarea PCR?
– Eu n-am auzit niciodată în partid la noi să se discute despre aceasta.

„Cu PLDM nu avem probleme mari”

– E adevărat că Vlad Filat nu mai vrea să-l propună pe Iurie Leancă la funcţia de premier?
– Nu ştiu. Noi nu spălăm rufele altor partide.

– E posibil ca PD să conducă guvernul?
– Orice e posibil, până când nu există un acord de formare a coaliţiei. Deşi dreptul de a alege prima funcţie este a PLDM, care are cel mai mare număr de voturi.

– Cât de cooperant în cadrul negocierilor este PLDM?
– Cu ei nu avem probleme mari. Suntem două partide cu doctrine diferite, cu electorat distinct, care conştientizează necesitatea integrării europene, a echilibrului politic intern şi a relaţiilor bune cu vecinii noştri.

– Cine, în opinia dvs., se face vinovat de criza bancară din RM?
– La întrebarea asta trebuie să răspundă organele abilitate. Eu cred că cea mai mare mizerie pe care noi am trăit-o în toţi anii aceştia este că parlamentul încearcă să facă fel de fel de anchete, din care numai se trag foloase. Politicienii nu trebuie să caute vinovaţi, ci să creeze condiţii ca instituţiile abilitate să fie funcţionale.

– Cum să înţelegem că rudele lui Filat beneficiază de credite de milioane de la Banca de Economii (BEM)?
– Nu ştiu. Nu este o problemă când o rudă ia credite, însă acea rudă trebuie să întoarcă creditele în condiţii legale. Procuratura şi alte instituţii au pornit o anchetă în acest sens. Mai devreme sau mai târziu lucrurile astea, dacă sunt adevărate, o să fie spuse.

– Cei care au adus prejudicii BEM trebuie atraşi la răspundere?
– Toţi cei care încalcă legea mai devreme sau mai târziu trebuie să răspundă în faţa legii. Atunci vom trăi într-un stat de drept, democratic şi civilizat. Iar instituţiile abilitate trebuie să apere legea, nu pe deputatul cutare sau partidul cutare.

– Poate va fi vreodată şi aşa. Deocamdată, însă, CNA şi Procuratura sunt controlate de PD.
– Eu n-am simţit că PD controlează vreo instituţie. Şi i-aş sfătui pe reprezentanţii acestor instituţii să nu se subordoneze nimănui şi să răspundă doar în faţa legii şi a cetăţeanului.

– Dacă vă vor asculta, unii dintre ei ar putea să-şi piardă funcţiile.
– Eu nu ştiu despre asemenea cazuri. Mai devreme sau mai târziu, lucrurile vor ieşi la iveală.

– Funcţiile de procuror general şi de director al CNA au fost partajare în 2009 şi 2010?
– Au fost aleşi prin concurs.

– La negocieri v-aţi înţeles cui să revină aceste funcţii?
– Au fost careva discuţii pe această temă.

– Le veţi partaja şi acum?
– Procurorul general şi directorul CNA nu şi-au încheiat mandatele. Eu cred că, dacă aceste funcţii vor fi partajate, noi vom continua practica pe care am încercat s-o condamnăm.

„Şomerii donează bani tuturor partidelor”

– Dle Diacov, instituţiile noastre de drept, dacă ar vrea, ar putea depista nereguli în finanţarea tuturor partidelor din RM. Se ştie că la noi, în campaniile electorale, oameni foarte săraci donează partidelor sume de bani uriaşe. Pornind de la această idee, ce părere aveţi despre excluderea partidului Patria din cursa electorală?
– Eu nu m-am bucurat deloc, când am auzit că un partid este exclus din competiţia electorală pe ultima sută de metri. Mai ales că, în sondaje, acest partid avea un anumit sprijin din partea populaţiei. Această experienţă va avea un ecou nu prea bun şi pe viitor, căci s-a creat un precedent. Dacă, pe parcursul a 20 de ani de zile, statul nu a finanţat partidele politice, sigur că apare întrebarea: de unde iau bani partidele? Şi de ce avem episoade ruşinoase, când într-adevăr şomerii donează partidelor bani? Şi aici nu există diferenţă, căci toate partidele sunt implicate în aceste lucruri. De aceea, trebuie să facem tot posibilul ca finanţarea partidelor să fie o preocupare a viitoarei guvernări şi să creăm condiţii egale pentru toţi concurenţii electorali.

– După ce Renato Usatîi declara că Filat şi Plahotniuc trebuie să facă puşcărie, cine credeţi că a fost mai interesat să scape de el?
– Nu ar fi cinstit din partea mea ca eu să spun că ştiu cine-i mai… Eu vreau să cred că justiţia a avut dreptate, dar am mari îndoieli în legătură cu acest lucru. De aceea vreau să nu mai avem astfel de cazuri pe viitor.

– Usatîi spune că nu poate reveni în RM, căci riscă să fie arestat. Ar putea fi aceasta o avertizate pentru el de a nu participa la alegerile locale din 2015?
– Nu ştiu. Eu, în locul lui, aş urca în avion şi aş veni, chiar dacă aş şti că vor fi arestat. Dar dl Usatîi ştie cel mai bine dacă are sau nu probleme cu justiţia. Dacă nu are probleme, de ce se teme? Pe de o parte, el este un băiat simpatic, fără complexe caracteristice pentru mulţi politicieni din RM. Pe de altă parte, este aventurier. Cel mai important este cine stă în spatele lui şi dacă cineva încearcă să-l folosească ca instrument pentru realizarea unor scopuri.

„Să luptăm putem, dar nu avem armată, tancuri, avioane”

– Ce înseamnă lozinca electorală a PD: „Oprim extremismul”?
– Noi am avut suficiente informaţii despre fel de fel de încercări, la sudul republicii şi în alte părţi, de a folosi anumiţi oameni pentru a diviza societatea. Şi lucrurile astea s-au văzut cu ochiul neînarmat. Din păcate, trăim într-o ţară cu un teren fertil pentru extremism. La noi, orice manifestare dintr-o parte trezeşte răspuns în cealaltă parte. Nu mă refer la partidele care vin cu declaraţii politice, dar la cei care folosesc aceste declaraţii pentru a agita spiritele. Avem nevoie de o explicitate legislativă mai clară, ca să nu expunem populaţia acestor riscuri.

– Cum este posibil să ameliorăm relaţiile noastre cu Rusia, cel puţin pentru ca Moscova să ridice embargourile impuse RM?
– Pentru a menţine o atmosferă constructivă în RM, avem nevoie de relaţii foarte sincere şi cu Rusia, şi cu România. Dacă RM va fi folosită ca teren de luptă cu una dintre aceste ţări, întotdeauna vom avea societatea pe baricade. E adevărat că Rusia are interese în RM, unele dintre care vin în contradicţie cu interesele noastre. Dar ce putem face? Să luptăm putem, dar nu avem armată, tancuri, avioane. De aceea trebuie să folosim abilitatea noastră şi să fim principiali. În dialogul cu Rusia, nu avem nevoie de declaraţii belicoase şi agresive, pentru a nu crea animozităţi. În afară de moldoveni şi români, noi avem găgăuzi, bulgari, ruşi, ucraineni, care privesc diferit lucrurile, dar care sunt cetăţeni ai RM. Procesul de integrare europeană ar trebui să ne facă să nu ne mai gândim că avem oameni nemulţumiţi din cauza politicii geostrategice, dar din cauza că nu au ce mânca sau cu ce-şi îmbrăca copiii.

„Eu nu sunt avocatul nimănui”

– Dle Diacov, se ştie că pe 30 noiembrie, oamenii au votat pentru vectorul extern al RM, deşi mulţi alegători ai PD şi ai PLDM sunt dezgustaţi de guvernarea actuală. Pentru a încheia interviul pe o notă mai optimistă şi a pune capăt bârfelor, aţi putea să ne demonstraţi că Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc sunt oameni cinstiţi?
– Eu nu sunt avocatul nimănui, dar faptul că oamenii au votat aceste partide demonstrează că ei au făcut lucrul acesta conştient. Când un partid are sprijinul alegătorilor mai mare decât pragul electoral, asta e realizarea acestui partid. În ce-i priveşte colegii mei, toţi avem plusuri şi minusuri, dar votul alegătorilor ne arată că ei au avut încredere în noi.

– Oamenii nu aveau cu cine altcineva să voteze, deoarece partide pro-europene cu şanse de a accede în legislativ erau doar trei.
– Puteau să aibă şanse şi celelalte, dacă populaţia credea în ele.

– Fiţi de acord că, dacă Ion Sturza, de pildă, s-ar fi implicat în alegeri cu vreun partid, el ar fi obţinut multe voturi de la voi…
– Nu trebuie să ghicim acum. El n-a venit şi nu ne-a încercat de minte alegătorii. Noi putem să medităm şi să speculăm, dar avem rezultatul alegerilor, cu care trebuie să ne conformăm.